Chiar dacă a fost de naţionalitate germană, totuşi s-a născut în România şi a fost cetăţean român şi ar trebui să ne mândrim cu el. E vorba de Hermann Oberth (1894-1990), unul din inventatorii zborului cosmic. Astfel, la vârsta de doar 14 ani, Hermann a elaborat schiţa unei rachete, preconizând folosirea combustibililor lichizi pentru acest tip de vehicul interplanetar. La 17 ani a intuit formulele matematice corecte ale forţei de propulsie şi ale vitezei optime, stabilind totodată ecuaţiile mişcării în vid. La 23 de ani a conceput primul motor-rachetă, iar la 26 de ani a avansat ideea rachetei cu mai multe trepte. Şi, culmea, toate acestea fără să aibă o pregătire universitară corespunzătoare!
În 1923 a publicat la editura germană Oldenbourg o lucrare de referinţă intitulată „Die Rakete zu den Planetenrăumen” („Racheta în spaţiul interplanetar”). Această lucrare, publicată în România abia în anul 1994 la iniţiativa astronautului Dumitru Dorin Prunariu, este deosebit de importantă deoarece cuprinde conceptele de bază ale astronauticii moderne, precum şi fundamentarea majorităţii aplicaţiilor vehiculelor spaţiale propulsate cu motoare-rachetă. Pe parcursul ei sunt descrise fazele zborului, efectele exercitate asupra organismului şi cele patru etape ale cuceririi spaţiului, numite de specialişti „cele patru teze ale lui Oberth”.
În afară de invenţia rachetei interplanetare, Hermann Oberth a avut şi o serie de alte idei revoluţionare, ce urmează doar să fie puse în practică. De exemplu, o idee a fost formulată încă din anul 1923, în ultimul capitol al lucrării lui de doctorat, supranumită „Biblia astronauticii”, şi se remarcă prin marea sa originalitate: Hermann Oberth se gândise să instaleze pe o orbită terestră o uriaşă oglindă reflectorizantă, care să devieze razele solare spre Pământ, jucând rolul unui minisoare artificial. Iată cum şi-a justificat savantul propunerea: „Dacă oglinda s-ar situa la o depărtare de 1000 km şi ar avea 100 km diametru, lumina sa difuză ar putea face locuibile zone întinse din Nordul extrem; la latitudinile noastre, lumina aceasta ar putea contracara apariţia zilelor friguroase în timpul primăverii şi toamnei, salvând astfel recoltele de legume şi de fructe ale unor ţări…”