Cazul lui Peter Khoury de „răpire extraterestră”: părul blond găsit pe trupul său aparţinea unei rase umanoide necunoscute, conform analizei ADN?

Cazul lui Peter Khoury de „răpire extraterestră” este unul foarte ciudat, deoarece, conform unor specialişti ufologi, este primul în care s-a găsit un fragment de ADN necunoscut (o fi fost unul extraterestru!?). Peter Khoury s-a născut în Liban în 1964, iar în 1973 a migrat în Australia unde și-a cunoscut viitoarea soție, Vivian, în anul 1981. Cei doi s-au căsătorit mai târziu, în 1990 şi au avut 2 copii.

Peter a declarat că prima lui întâlnire cu un OZN a avut loc când avea doar 7 ani. Era vara lui 1971, iar el se juca cu alți 7 copii, când toți au decis să meargă pe un acoperiș. Acolo, un OZN în formă de ou a plutit deasupra lor, ei stând ca nişte statui. După ceva timp, toți copiii s-au trezit la parter fără a-și aminti incidentul.

Următoarea întâlnire a avut loc în februarie 1988, când Peter și Vivian se aflau la Sydney. De data aceasta, au văzut o lumină ciudată în mișcare. Dar incidentul care a avut loc mai târziu, în iulie 1988, i-a schimbat complet viața lui Peter.

Era în jurul orei 23, iar Peter stătea cu familia lui. În acea noapte, fratele său, Sam, l-a invitat să vadă un film în camera lui. Peter stătea întins în dormitorul lui, dar ceea ce s-a întâmplat apoi a fost complet înspăimântător. În timp ce se afla întins pe pat, a simțit o paralizie în tot corpul, putându-şi mișca doar ochii.

În timp ce m-am întins pe pat, am simțit că parcă ceva mă apuca de glezne. Când am simțit asta, o senzație ciudată de amorțeală, furnicături și agitație a apărut prin corpul meu, până la cap. Eram paralizat, nu puteam mișca nicio parte a corpului, cu excepția ochilor, pe care îi puteam mișca, deschide sau închide. Creierul meu funcționa, dar nu puteam face nimic fizic. Am încercat să strig membrii familiei, dar nu puteam să-mi găsesc cuvintele. În acest stadiu am început să intru în panică, gândindu-mă că nu voi mai merge. Am crezut că sunt cu adevărat paralizat.

Pe măsură ce experiența se desfășura, primul gând al lui Peter a fost acela că era vorba de o pedeapsă pentru viața mai puțin decât satisfăcătoare pe care o dusese timp de aproximativ 6 ani înainte de a se întoarce în familia familiei. El a crezut că Dumnezeu îl pedepsește pentru ceea ce a făcut. Ceea ce a urmat – întâlnirea cu creaturi cu glugă, înalte, cu fețe negre – a schimbat totul.

Frica era extremă. Eram împietrit și paralizat. Nivelul de frică a fost extraordinar. Eram stresat, cum puteam scăpa din asta? Am devenit conștient de un fel de comunicare, aparent telepatică, fără sunet. Mi se spunea să nu-mi fac griji și să mă relaxez. În timp ce mi-am mișcat ochii și m-am uitat în partea stângă, am luat contact vizual cu două ființe subțiri, înalte, cu ochi mari și negri și o bărbie îngustă. Erau de culoare aurie. În mod surprinzător, stresul şi frica au dispărut imediat. Cum puteam să fiu atât de calm după o asemenea frică? Bătăile inimii erau foarte liniştite.

Aşadar, Peter a spus că a văzut nişte creaturi, cu fețe negre, cu care putea comunica telepatic. Aceştia l-au asigurat că nu-i vor face rău și chiar a avut un contact vizual cu ei doi. Peter a observat că un extraterestru era bărbat și altul părea femeie.

Unul dintre ei i-a introdus un ac în cap. Peter l-a descris ca fiind înalt și slab, cu ochi mari și negri, în costum galben-auriu. După ce și-a pierdut cunoștința, a aflat că creaturile i-au sedat și pe membrii familiei sale. Mai mult, deşi a crezut că au trecut doar 10 minute, în realitate, a fost vorba de 1 – 2 ore.

După eveniment, Peter a observat că avea urme chirurgicale pe cap, care puteau dovedi întâlnirea sa cu extratereștrii. Nu avea prea multe cunoștințe despre răpirile extraterestre și se străduia să le înțeleagă. În cele din urmă, a aflat mai multe despre experiențele de răpire, înființând un grup numit UFO Experience Support Association (UFOESA). A continuat să ajute alte victime care pretindeau că au întâlnit extratereștri, dar experiențele sale personale nu s-au terminat.

Pe 23 iulie 1992, a venit acasă după ce și-a lăsat soția la gară. Era în jurul orei 7 dimineața și nu se simțea prea bine, deoarece suferise răni la cap în timpul unui accident la șantier. Așa că a decis să se culce și să doarmă puțin. Peter a simțit ceva așezându-se pe patul lui. Când s-a ridicat, a fost șocat să vadă două femei ciudate îngenuncheate lângă patul lui. Una din ele arată ca o europeană, cu o față alungită, ochi mari albaștri și o bărbie ascuțită. Cealaltă arăta ca o asiatică.

A fost șocul vieții mele pentru că chiar deasupra mea era această femeie, o femeie blondă. Era de culoare albă. Ochii ei erau probabil de două-trei ori mai mari decât ochii oamenilor. Avea pomeți proeminenți și o față îngustă care se îngusta până la o bărbie ascuțită. Pe marginea patului, în colțul patului, era o altă femeie, cu aspect asiatic. Femeia blondă și-a atins stomacul și a arătat spre cer.

Deși nu a avut loc o comunicare normală, femeia nordică părea să fie la conducere, iar Khoury a avut impresia că îi dădea instrucțiuni femeii cu aspect asiatic. Avea 1,80 metri înălțime și era foarte puternică. Ea a încercat să se împerecheze cu Peter, trăgându-l spre pieptul ei, dar el a rezistat și chiar a mușcat-o. Peter a început imediat să tuşească. Câteva clipe mai târziu, își ridică din nou privirea, dar ambele femei dispăruseră.

Tusea l-a stimulat pe bărbat să meargă la baie să bea apă. După aceea, a găsit pe el nişte păr blond provenind de la femeia misterioasă. A luat părul şi l-a sigilat într-o pungă de plastic. Peter s-a abținut să-i spună povestea soţiei sale, Vivian, timp de 2 săptămâni, deși ea l-a susținut foarte mult pentru răpirea din 1988.

În 1996, psihiatrul de la Harvard, John Mack, a făcut o regresie hipnotică asupra lui Peter, pentru a înțelege ce i s-a întâmplat în 1988. Sub hipnoză, Peter a spus că a fost dus într-o cameră plină de lumini. Era la masă cu o creatură deasupra lui, dar nu a putut afla mai mult decât atât. Din cauza naturii bizare și controversate a episodului din 1992, Peter a fost mai confortabil să-și descrie experiența din 1988.

Datorită experiențelor din 1988 și 1992, cazul lui Peter a fost discutat pe larg și a ajuns la cunoștințele cercetătorului OZN Bill Chalker. El a început o investigație în acest caz și a făcut primul test din lume ADN PCR (reacție în lanț a polimerazei) asupra probei de păr. Rezultatul testului a arătat că părul era aproape biologic de genetica umană, dar provenea dintr-o rasă umanoidă neobișnuită, probabil un tip rar mongoloid.

Unii mai sceptici spun că în episodul de „răpire extraterestră” din 1988, dar şi în cel din 1992, Peter a avut parte de aşa-zisul „sindrom Baba Cloanţa”, ce apare atunci când creierul se află într-o stare tranzitorie între somnul adânc (cu vise, cunoscut ca şi somnul REM) şi starea de veghe. În timpul stării de somn REM, creierul opreşte o mare parte din masa musculară, aşa că temporar suntem paralizaţi. Se pare că în timpul sindromului Baba Cloanţa, oamenii văd tot felul de figuri “blurate”, spectre ciudate, sunete bizare etc. Dar, Peter a avut semne ale unei răni la cap, precum şi fragmentul de păr blond – acestea fiind dovezi fizice care ar arăta că nu ar putea fi vorba doar de o halucinaţie.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.