Site de secrete, stiinta si metafizica

Oamenii de ştiinţă propun o ipoteză şocantă: Marele Sfinx din Egipt are 800.000 de ani vechime! Cine l-a construit? Extratereştrii sau Giganţii din Biblie? Căci omul modern nu exista atunci…

1 40

Marele SfinxUnul din monumentele cele mai misterioase și enigmatice de pe suprafața planetei este, fără îndoială, Marele Sfinx de pe platoul Giza din Egipt, care, aşa cum am arătat într-un articol din 2011 (Din misterele Munţilor Carpaţi (partea 3): Sfinxul din Bucegi, model pentru Sfinxul egiptean?), a fost copiat după Sfinxul nostru din Bucegi.

Marele Sfinx este o construcție veche, care i-a uimit pe cercetători; însă, până în prezent, nimeni nu a fost în măsură să spună vechimea sa, deoarece nu există înregistrări scrise cu privire la acest lucru. În mod oficial, Sfinxul ar avea câteva mii de ani vechime, fiind construit în timpul faraonilor. Dar, doi cercetători au propus o nouă teorie provocatoare, şi anume 800.000 de ani vechime! Şi asta e într-adevăr şocant pentru că, potrivit biologilor, strămoşul omului modern, Homo sapiens, are doar 40.000 de ani vechime!

Studiul privind Marele Sfinx a fost prezentat la Conferinţa Internaţională de Geoarheologie și Arheomineralogie care a avut loc la Sofia. Cei doi cercetători ucrainieni (Manihev Viaceslav de Institutul de Geochimie a Mediului al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei și Alexandr G. Parkomenko de la Institutul de Geografie al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei) au prezentat lucrarea cu numele de “Aspecte geologice privind datarea Marelui Sfinx”. Citez din lucrarea lor:

* Problema datării Marelui Sfinx egiptean este încă valabilă, în ciuda cercetării sale îndelungate. Abordarea geologică în legătură cu alte metode științifice permit să se răspundă la întrebarea cu privire la vârsta relativă a Sfinxului.

* Ancheta vizual realizată la Sfinx a permis tragerea concluziei cu privire la rolul important al apei, din surse mari de apă, care a inundat parțial monumentul, formându-se cute/goluri pe zidurile sale verticale. Morfologia acestor formaţiuni are o analogie cu golurile similare formate de mare în zonele de coastă. Asemănarea genetică a formaţiunilor de eroziune comparate și a compoziţiei petrografice a complexelor de piatră sedimentară a dus la concluzia că factorul decisiv în distrugerea monumentului istoric o reprezintă energia valurilor, şi nu abraziunea nisipului.

* Literatura geologică confirmă existența în zonă a unor lacuri de apă dulce, în diferite perioade ale Cuaternarului, de la Pleistocenul inferior până la Holocen. Aceste lacuri erau distribuite în teritoriile adiacente Nilului. Golul de eroziune din Sfinx corespunde nivelului de apă de suprafață din Pleistocenul timpuriu. Marele Sfinxul egiptean se afla deja pe Platoul Giza în această perioadă geologică.

Cei doi oameni de ştiinţă ucrainieni nu cred că acţiunea vântului şi a nisipului a fi fost suficientă pentru a explica eroziunea de la nivelul Sfinxului, aşa cum susţin marea majoritate a cercetătorilor. De exemplu, eroziunea eoliană are un efect foarte slab, indiferent de compoziţia geologică a rocilor.

Partea din spate a Marele Sfinx din Egipt trebuie să fi fost scufundată pentru o lungă perioadă de timp sub ape și, pentru a sprijini această ipoteză, cei doi geologi ucrainieni indică spre studiile geologice ale Platoului Giza din literatura de specialitate. Conform acestor studii, la sfârșitul Pliocenului geologic (între 5,2 și 1,6 milioane de ani în urmă), apa mării a intrat în valea Nilului și a creat treptat inundații în zonă. Acest lucru a dus la formarea de depozite lacustre, care sunt la nivelul de 180 de metri deasupra nivelului actual al Mării Mediterane. Cercetătorii ucrainieni cred că faza calabriană este cea mai apropiată de urmele de eroziune de pe Marele Sfinx, ceea ce ar însemna aproximativ 800.000 de ani vechime.

Dacă ipoteza ar fi adevărată, acest lucru ar însemna că Marele Sfinx din Egipt este cel mai vechi monument de pe suprafața Pământului, împingând drastic înapoi în timp originea omenirii și a civilizației, care, conform istoricilor, ar fi început undeva în anul 4.000 î.Hr., nu în anul 800.000 î.Hr.! Aşadar, nu avem decât două ipoteze:
1) Civilizaţiile antice au locuit planeta mult mai demult decât oamenii de știință sunt dispuși să accepte.
2) Marele Sfinx a fost construit de alte civilizaţii decât cele umane (de extratereştri sau de giganţii din Biblie).

 

Citește și

Utilizăm cookie-urile pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea site-urilor noastre, pentru a te ajuta să navighezi mai eficient de la o pagină la alta, pentru a memora preferinţele tale şi, în general, pentru a îmbunătăţi experienţa utilizatorilor. Accept Cititi mai multe

Politica de intimitate si Cookie