O ipoteză şocantă, dar care merită cercetată: „potopul lui Noe” din Biblie a fost produs de un corp ceresc de gheaţă, ce a trecut prin apropierea Pământului acum 5.000 de ani! Apoi, corpul ceresc a devenit planeta Mercur!

Am citit în limba engleză cartea excepţională a lui Donald W. Patten, intitulată „The Biblical Flood and the Ice Epoch”, adică „Potopul biblic şi epoca de gheaţă”, apărută în anul 1966. Ea poate fi citită gratuit on-line AICI. Autorul face o incursiune în ştiinţă, istorie şi religie şi ajunge la concluzia clară (chiar şi demonstrează ştiinţific) că „Potopul lui Noe” chiar a existat, iar această catastrofă a avut loc în urmă cu 5.000 de ani. Iată ideile principale ale cărţii, pe care le-am sintetizat:

* Dezastrul planetar de acum 5.000 de ani a fost cauzat de un „vizitator ceresc” (cometă, asteroid, planetă etc.), care s-a apropiat extrem de mult de orbita Pământului. Acesta era, probabil, însoţit de un satelit. La început a fost atras, bineînţeles, de gravitaţia Soarelui, dar apoi, a fost atras de gravitaţia Pământului, care i-a imprimat o orbită temporară în jurul planetei noastre.

* Corpul ceresc („Vizitatorul”, cum îi spune Patten) era plin de gheaţă, iar această cantitate imensă de gheaţă, ajungând în atmosfera Pământului, s-a topit şi a luat forma unor ploi nesfârşite, ce sunt relatate şi în Biblie: „Şi a plouat pe pământ patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi.” (Geneza 7:12).

* În urma constatărilor geologice, din zona Oceanului Pacific şi din zona Munţilor Himalaya, se pot trage următoarele concluzii despre „Potopul lui Noe”: a fost de natură cosmică, şi nu terestră, s-a produs brusc (şi nu treptat), a fost la nivel global şi nu local.

* Calculând efectele geologice produse, Donald Patten ajunge la concluzia că „Vizitatorul” avea o masă mai mare ca cea a Lunii sau a planetei Pluto, dar o masă mai mică decât cea a planetelor Marte, Venus sau a Pământului. Masa cea mai apropiată a „Vizitatorului” s-ar apropia cel mai mult de cea a planetei Mercur.

* „Vizitatorul” avea gheaţă în inelele sale de gheaţă sau în sateliţii săi. Totodată, „Vizitatorul” avea un volum de gheaţă de peste 20 de milioane de km cubi de gheaţă.

* Gheaţa s-a apropiat de Pământ din cauza forţei gravitaţionale superioare a Pământului, la temperaturi extrem de joase. Mai întâi, Pământul s-a răcit foarte mult şi apoi a avut loc potopul. Nivelul apelor de pe întreaga planetă a crescut cu 600-700 de metri.

* Data aproximativă a acestei catastrofe este anul 2800 î.Hr.

* „Vizitatorul” s-a apropiat extrem de mult de Pământ, la aproximativ 20.000-40.000 de km, mult mai aproape decât este distanţa de la Terra la Lună.

* Controlul gravitaţional al Pământului faţă de „Vizitator” a fost unul de scurtă durată, iar acesta a fost capturat în cele din urmă de Soare, din mai multe motive: viteza mare a „Vizitatorului”, excentricitatea orbitei Pământului şi perturbările secundare ale Lunii.

* „Vizitatorul” a avut un efect şi asupra axei Pământului, cauzând o creştere a înclinaţiei de la una perpendiculară la una ecliptică. De asemenea, a crescut viteza de rotaţie a Pământului, scurtând durata zilei.

* După ce a fost apoi captat permanent de Soare, „Vizitatorul” a devenit planetă permanentă a sistemului nostru solar.

* Aşadar, cine e „Vizitatorul”, corpul de gheaţă care a dus aproape la dispariţia speciei umane acum 5.000 de ani? Donald Patten bănuieşte că e vorba de planeta Mercur, datorită excentricităţii sale orbitale şi a densităţii sale mari (5.42, fiind pe locul după Pământ). Mercur are o densitate mult mai mare decât cea a Soarelui, o problemă majoră în a explicarea formării planetei.

A produs oare planeta Mercur „potopul lui Noe”? A fost ea o cometă de gheaţă ce a fost captată de Pământ, înainte de a fi captată definitiv de Soare? În 2011, am scris un articol (Potopul lui Noe a fost produs de explozia planetei Saturn?) în care îmi puneam întrebarea dacă nu cumva marele potop n-a fost produs de explozia planetei Saturn. Deocamdată lucrăm pe ipoteze, nu ştim care e adevărul, dar merită cercetată orice pistă.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.