O ipoteză şocantă, dar care merită cercetată: „potopul lui Noe” din Biblie a fost produs de un corp ceresc de gheaţă, ce a trecut prin apropierea Pământului acum 5.000 de ani! Apoi, corpul ceresc a devenit planeta Mercur!


cometa de gheata potopul lui NoeAm citit în limba engleză cartea excepţională a lui Donald W. Patten, intitulată „The Biblical Flood and the Ice Epoch”, adică „Potopul biblic şi epoca de gheaţă”, apărută în anul 1966. Ea poate fi citită gratuit on-line AICI. Autorul face o incursiune în ştiinţă, istorie şi religie şi ajunge la concluzia clară (chiar şi demonstrează ştiinţific) că „Potopul lui Noe” chiar a existat, iar această catastrofă a avut loc în urmă cu 5.000 de ani. Iată ideile principale ale cărţii, pe care le-am sintetizat:

* Dezastrul planetar de acum 5.000 de ani a fost cauzat de un „vizitator ceresc” (cometă, asteroid, planetă etc.), care s-a apropiat extrem de mult de orbita Pământului. Acesta era, probabil, însoţit de un satelit. La început a fost atras, bineînţeles, de gravitaţia Soarelui, dar apoi, a fost atras de gravitaţia Pământului, care i-a imprimat o orbită temporară în jurul planetei noastre.

* Corpul ceresc („Vizitatorul”, cum îi spune Patten) era plin de gheaţă, iar această cantitate imensă de gheaţă, ajungând în atmosfera Pământului, s-a topit şi a luat forma unor ploi nesfârşite, ce sunt relatate şi în Biblie: „Şi a plouat pe pământ patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi.” (Geneza 7:12).

* În urma constatărilor geologice, din zona Oceanului Pacific şi din zona Munţilor Himalaya, se pot trage următoarele concluzii despre „Potopul lui Noe”: a fost de natură cosmică, şi nu terestră, s-a produs brusc (şi nu treptat), a fost la nivel global şi nu local.

* Calculând efectele geologice produse, Donald Patten ajunge la concluzia că „Vizitatorul” avea o masă mai mare ca cea a Lunii sau a planetei Pluto, dar o masă mai mică decât cea a planetelor Marte, Venus sau a Pământului. Masa cea mai apropiată a „Vizitatorului” s-ar apropia cel mai mult de cea a planetei Mercur.

* „Vizitatorul” avea gheaţă în inelele sale de gheaţă sau în sateliţii săi. Totodată, „Vizitatorul” avea un volum de gheaţă de peste 20 de milioane de km cubi de gheaţă.

* Gheaţa s-a apropiat de Pământ din cauza forţei gravitaţionale superioare a Pământului, la temperaturi extrem de joase. Mai întâi, Pământul s-a răcit foarte mult şi apoi a avut loc potopul. Nivelul apelor de pe întreaga planetă a crescut cu 600-700 de metri.

* Data aproximativă a acestei catastrofe este anul 2800 î.Hr.

* „Vizitatorul” s-a apropiat extrem de mult de Pământ, la aproximativ 20.000-40.000 de km, mult mai aproape decât este distanţa de la Terra la Lună.

* Controlul gravitaţional al Pământului faţă de „Vizitator” a fost unul de scurtă durată, iar acesta a fost capturat în cele din urmă de Soare, din mai multe motive: viteza mare a „Vizitatorului”, excentricitatea orbitei Pământului şi perturbările secundare ale Lunii.

* „Vizitatorul” a avut un efect şi asupra axei Pământului, cauzând o creştere a înclinaţiei de la una perpendiculară la una ecliptică. De asemenea, a crescut viteza de rotaţie a Pământului, scurtând durata zilei.

* După ce a fost apoi captat permanent de Soare, „Vizitatorul” a devenit planetă permanentă a sistemului nostru solar.

* Aşadar, cine e „Vizitatorul”, corpul de gheaţă care a dus aproape la dispariţia speciei umane acum 5.000 de ani? Donald Patten bănuieşte că e vorba de planeta Mercur, datorită excentricităţii sale orbitale şi a densităţii sale mari (5.42, fiind pe locul după Pământ). Mercur are o densitate mult mai mare decât cea a Soarelui, o problemă majoră în a explicarea formării planetei.

A produs oare planeta Mercur „potopul lui Noe”? A fost ea o cometă de gheaţă ce a fost captată de Pământ, înainte de a fi captată definitiv de Soare? În 2011, am scris un articol (Potopul lui Noe a fost produs de explozia planetei Saturn?) în care îmi puneam întrebarea dacă nu cumva marele potop n-a fost produs de explozia planetei Saturn. Deocamdată lucrăm pe ipoteze, nu ştim care e adevărul, dar merită cercetată orice pistă.


Lasă un comentariu