Termenul „deepfake” („fals profund” în limba engleză) a fost inventat în 2017, când un utilizator Reddit a postat videoclipuri porno manipulate pe forum. Videoclipurile au schimbat fețele unor celebrități precum Gal Gadot, Taylor Swift și Scarlett Johansson cu cele ale vedetelor porno. Un deepfake folosește un subset de Inteligență Artificială (AI) numit „deep learning” („învăţare profundă”) pentru a construi o mass-media manipulată. Cea mai obișnuită metodă utilizează „rețele neuronale profunde”, „algoritmi de codificare”, un videoclip de bază în care doriți să introduceți chipul altcuiva și o colecție de videoclipuri ale țintei dvs.
Inteligenţa Artificială de învățare profundă studiază datele în diferite condiții și găsește caracteristici comune între ambii subiecți înainte de a proiecta chipul-ţintă pe persoana din videoclipul de bază.
Generative Adversarial Networks (GAN) este o altă modalitate de a face „deepfake”. GAN-urile folosesc doi algoritmi de învățare automată (ML) cu roluri duble. Primul algoritm creează falsuri, iar al doilea le detectează. Procesul se finalizează atunci când al doilea model ML nu poate găsi inconsecvențe. Precizia GAN-urilor depinde de volumul de date. De aceea, vedeţi atât de multe falsuri profunde ale politicienilor, celebrităților și vedetelor de film pentru adulți, deoarece adesea există o mulțime de mijloace media disponibile cu acele personalităţi, pentru a antrena algoritmul de învățare automată.
Dr. Tim Stevens, directorul Grupului de Cercetare în Securitate Cibernetică de la King’s College din Londra, a declarat că „deepfake”-ul Inteligenţei Artificiale poate crea imagini și videoclipuri hiperrealiste ale oamenilor, având potențialul de a submina instituțiile democratice și securitatea națională.
Dacă l-ați văzut pe Tom Cruise cântând la chitară pe TikTok, pe Barack Obama numindu-l pe Donald Trump un „gunoi” sau pe Mark Zuckerberg lăudându-se că deține controlul asupra „miliardelor de date furate ale oamenilor”, probabil ați mai văzut un deepfake.
Exemplu de deepfake poate fi văzut în videoclipul din 2018 de mai jos, în care un Obama fals îl înjură pe preşedintele american în exerciţiu din acel moment, Donald Trump.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Un comentariu la „Mai putem deosebi adevărul de minciună? „Deepfake”-ul Inteligenţei Artificiale falsifică masiv fotografii şi videoclipuri pe Internet”
Articolul acesta (Can YOU spot the deepfake from the real person? Cyber expert warns AI images pose national security risk – as 15 tell-tale signs to look out for are revealed) de pe „Mail Online” are dreptate: „Deepfake AI” are potențialul de a pune în pericol omenirea, aşa cum a avertizat şi un expert în securitate cibernetică.
Un comentariu la „Mai putem deosebi adevărul de minciună? „Deepfake”-ul Inteligenţei Artificiale falsifică masiv fotografii şi videoclipuri pe Internet”