De când manuscrisele de la Marea Moartă au fost descoperite accidental în urmă cu peste 70 de ani, într-o peșteră din Israel, acestea au fost o sursă de multe dezbateri religioase. Sulurile sunt renumite pentru că ele conțin cele mai vechi manuscrise ale Bibliei ebraice. Dar cine în mod exact a scris aceste documente importante a fost un mister. Acum, datorită utilizării tehnologiei, suntem din ce în ce mai aproape de a înțelege o parte din ceea ce se află în spatele acestor texte enigmatice.
Într-un nou studiu, cercetătorii de la Institutul Qumran de la Universitatea din Gronigen au pus la punct o investigație asupra paleografiei (studiul scrisului vechi de mână) al unuia dintre suluri.
Printr-o serie de procese minuțioase, inclusiv digitalizare, citire automată și analiză statistică, echipa a ajuns la concluzia că doi cărturari (cu scris de mână foarte asemănător) au compus probabil manuscrisul.
Pergamentul în cauză, 1QIsaa, este un manuscris mare și unul dintre cele șapte găsite lângă Marea Moartă la Qumran, Israel, în 1946. Pergamentul vechi de 2.000 de ani păstrează cele 66 de capitole din Cartea lui Isaia a Bibliei ebraice și este anterior celorlalte manuscrise ebraice a lui Isaia cu peste 1.000 de ani.
Cercetătorii au creat un algoritm de Inteligenţă Artificială pentru a separa cerneala de fundal. Apoi, algoritmul a studiat fiecare caracter, căutând mici modificări care ar putea arăta prezenţa unui alt scrib. Acest tip de tehnologie algoritmică a început să fie utilizat în studiile biblice și în științele umaniste digitale doar în ultimii ani. Astfel, noua cercetare răstoarnă argumentul că textul original a fost opera unui singur scrib.
Sursa (traducerea şi adaptarea proprie): theconversation.com