Nu se ştiu foarte multe lucruri despre Heron din Alexandria, decât că el a fost un remarcabil inginer, invenţiile sale depăşind mult nivelul epocii sale. El a inventat mai multe mașini sofisticate care demonstrează cunoștințele sale vaste în mecanică şi care te face să te gândeşti dacă nu cumva scrierile sale au avut vreo influenţă extraterestră…
Data naşterii lui Heron rămâne incertă. Unii cercetători spun că acesta s-ar fi născut în Egipt în anul 150 î.Hr.; alţii zic că data naşterii ar trebui să fie 250 d.Hr. Pe Wikipedia am găsit că s-ar fi născut în anul 10 d.Hr. Ca student, Heron îşi petrecea cea mai mare parte a timpului său în Biblioteca Universităţii din Alexandria, unde studia o mulţime de cărţi. Cel mai mult, savantul grec a fost puternic influențat de scrierile lui Ctesibius din Alexandria; n-ar fi exclus ca Heron să fi fost studentul lui Ctesibius.
Când a ajuns profesor la Universitatea din Alexandria, Heron a predat matematica, mecanica, fizica şi ştiinţa. El a scris multe cărți, pe care le-a folosit drept cursuri pentru elevii săi; aceste cărţi au fost scrise în limbile greacă, latină și egipteană. Heron este creditat cu autor a mai multor manuscrise, inclusiv „Automata”, „Pneumatica”, „Dioptra”, „Catoprica” sau „Mechanica”.
Heron a inventat o serie de mașini fascinante. Dar, unii cercetători cred că unele dintre invențiile incluse în manuscrisele lui Heron au fost, de fapt, create de alții. Cu toate acestea, astăzi este foarte dificil să se determine care invenții au fost ale sale. Prin urmare, de dragul comodităţii, cele mai multe dintre aceste mașini sunt pur și simplu menţionate ca fiind „ale lui Heron”. Dar, să ne referim la câteva din aceaste maşinării fascinante…
Eolipila. Heron din Alexandria a venit cu o nouă invenţie care depindea de interacțiunea mecanică dintre căldură și apă. Astfel, el a inventat un dispozitiv, asemănător unei rachete, care se numea eolipila şi care folosea aburul drept propulsie. Heron a montat o sferă în partea de sus a unui ibric de apă. Ibricul era încălzit şi transforma apa în aburi, iar gazul călătorea prin conductele sferei; două tuburi în formă de L, de pe laturile opuse ale sferei, permiteau gazului să scape, astfel încât împingeau sfera, care era determinată să se rotească. Eolipila mai este numit şi „motorul cu aburi”. Poate de aici s-a inspirat inginerul scoţian James Watt, „inventatorul” motorului cu aburi în secolul al XVIII-lea.
Moara de vânt (roata eoliană) – folosea energia vântului, care era folosită în activarea unui mecanism. Spre deosebire de motorul cu aburi, această invenție nu necesita dispozitive mecanice deosebite. Trebuie adăugat faptul că nu există documente care să arate că ar fi existat mașini eoliene înainte ca Heron să fi scris despre ele, ceea ce înseamnă că aceasta este cu adevărat invenţia savantului grec.
Automat pentru apa sfinţită. Heron din Alexandria a inventat primul automat din istorie, ce funcționa cu monede, pentru a distribui apă sfințită. Aceste automate puteau fi găsite în templele din întreaga țară, permiţând fiecărui pelerin să primească o cantitate egală de apă, fără a fi necesară prezența preotului. Automatele lui Heron operau pe baza unui sistem deschis de supape; atunci când o monedă era plasată în fanta automatului, greutatea monedei deschidea o supapă și dădea drumul la apă.
Uşile automate de temple – a fost un alt aparat fantastic inventat de Heron. Acest dispozitiv utiliza căldura și forţa pneumatică pentru a deschide ușile unui templu. Astfel, preotul aprindea un foc în altar, încălzea aerul din interior, forţându-l să se extindă. Aerul expansionat trecea printr-o conductă într-un vas cu apă, care comunica printr-un tub cu un alt vas cu apă; astfel, apa trecea din primul vas în cel de-al doilea. Acesta din urmă, umplându-se cu apă, devenea greu şi se cobora în jos. Dar, cel de-al doilea vas era conectat la o frânghie înfășurată în jurul unui ax, și, odată cu coborârea vasului în jos, axul se învârtea şi, astfel, uşile se deschideau.
Pompele de apă. Primele pompe de apă au fost, probabil, proiectate de Ctesibius, dar Heron le menționează frecvent în lucrările sale. Pompa sa a fost folosită mai târziu, pe scară largă, de către romani pentru a lupta împotriva incendiilor.
Heron nu a fost doar un inginer genial; el a fost, de asemenea, un matematician şi fizician strălucit. El a venit cu elementele de bază a ceea ce este acum cunoscut sub numele de principiul lui Fermat. Heron a descris, de asemenea, principiul refracţiei, din fizica optică. În orice caz, se crede că dispozitivele automate ale lui Heron reprezintă prima cercetare oficială în cibernetica secolului XX.