Cum de putea acest bărbat – Kaspar Hauser – să citească în întuneric deplin? Vedea în infraroşu?
Poate cel mai intens studiat, cel mai bine documentat şi până azi cel mai discutabil caz al unui om fără trecut este, neîndoielnic, cel al lui Kaspar Hauser. După cum se cunoaşte, acest tânăr enigmatic a apărut cu picioare sângerânde a doua zi de paşti a anului 1828 la Nurnberg, unde umbla fără căpătâi de colo până colo, fără cunoştinţe de limba germană. N-a putut să spună nimic despre originea sa. În realitate nu este sigur decât faptul că de la naştere a fost ţinut într-o încăpere întunecoasă. El ar fi putut – pur teoretic – să se afle şi pe o altă planetă, aşa de neclare sunt datele problemei. Asasinarea lui Kaspar Hauser în 1833 a pus cruce vieţii lui, nu însă şi speculaţiilor.
S-a presupus că acest Kaspar Hauser ar fi fost nepotul lui Napoleon (vedeţi articolul meu din 2009 – Enigma lui Kaspar Hauser, copilul-lup şi nepotul lui Napoleon). Dar, în afară de această speculaţie, altceva era misterios la acest bărbat. Faptul că acest Kaspar Hauser nu dispunea de o perspectivă omenească normală, ci le percepea pe toate bidimensional, unele lângă altele, un efect firesc al vieţii trăite de el în peşteră. Studiul straniilor aptitudini supraomeneşti, dovedite de tânărul om în cursul cercetărilor, nu a fost continuat.
Kaspar Hauser putea mai cu seamă să vadă lumină infraroşie. A recunoaşte în întuneric beznă obiecte calde (de pildă o sobă) nu este ceva inexplicabil. Unele animale au această capacitate. În mod normal, ochiul omenesc nu percepe decât una din cele 64 de lungimi de undă ale spectrului electromagnetic. O dislocare sau nişte extinderi în domeniul infraroşului respectiv al ultravioletului ar fi, ce-i drept, ceva neobişnuit, dar nicidecum misterios. La un om care este ţinut toată viaţa într-o încăpere întunecoasă se poate dezvolta această aptitudine. Ceea ce însă în general nu se încadrează în limitele normalului şi arată foarte pregnant că ne aflăm în prezenţa unui fenomen misterios este faptul bizar că acest Kaspar Hauser putea să citească în întuneric total, iar pentru aceasta nu a existat şi nu există nicio explicaţie…
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Poate cel mai intens studiat, cel mai bine documentat şi până azi cel mai discutabil caz al unui om fără trecut este, neîndoielnic, cel al lui Kaspar Hauser. După cum se cunoaşte, acest tânăr enigmatic a apărut cu picioare sângerânde a doua zi de paşti a anului 1828 la Nurnberg, unde umbla fără căpătâi de colo până colo, fără cunoştinţe de limba germană. N-a putut să spună nimic despre originea sa. În realitate nu este sigur decât faptul că de la naştere a fost ţinut într-o încăpere întunecoasă. El ar fi putut – pur teoretic – să se afle şi pe o altă planetă, aşa de neclare sunt datele problemei. Asasinarea lui Kaspar Hauser în 1833 a pus cruce vieţii lui, nu însă şi speculaţiilor.
