Site de secrete, stiinta si metafizica

Cazul Pascagoula, unul dintre cele mai bizare cazuri de răpire extraterestră. Răpitorii-extratereştri aveau chip de roboţi şi cleşti de rac!

5 26

extraterestru 40Pe 11 octombrie 1973 în Pascagoula, un orăşel în sud-estul statului Mississippi, pe malul Golfului Mexic, a avut un eveniment care a rămas în istoria contactelor misterioase dintre oameni şi extratereştri.

Doi bărbaţi, Charles Hickson (45 ani) şi Calvin Parker (19 ani), pleacă la pescuit pe malul fluviului Pascagoula. În jurul orei 19.00, coboară la 10 metri de ei un obiect oval cu diametrul cam de 30 de metri, din care ţâşnesc lumini albastre. Obiectul rămâne un timp plutind la vreo jumătate de metru de sol, după care se desface intr-un mod pe care cei doi nu l-au putut explica prea bine şi ies trei creaturi care plutesc spre ei, fără să atingă pământul!

Înalţi de circa un 1,50 metri inălţime, aveau o piele cenuşie şi zbârcită, capul pleşuv, înfăţişare de roboţi. În loc de urechi şi nas aveau un soi de excrescenţe ascuţite, mâinile se terminau în cleşti ca de rac. Creaturile ii paralizează pe martori; doi il iau pe Hickson de braţe, moment în care acesta simte cum îşi pierde greutatea, în timp ce ai treilea se ocupă de Parker care, intre timp, leşinase, pradă unei crize de nervi.

Sunt duşi, plutind, in navă. Aici Hickson, singurul care, ulterior, a putut reconstitui, in mod coerent, întâmplările, povesteşte că un soi de ochi-robot de vreo 30 centimetri s-a deplasat în jurul său, examinându-l din toate unghiurile. Între timp, straniile creaturi continuă să plutească împrejur, emiţând un bâzâit uşor, întorcând subiecţii umani pentru a putea fi examinaţi mai bine. După circa 25-30 de minute Hickson şi Calvin sunt duşi înapoi in locul de unde au fost răpiţi, după care cei trei intră in vehiculul care dispare, într-un mod greu de înţeles, aproape instantaneu.

Întorşi in oraş, Hickson şi Calvin povestesc cele întâmplate poliţiştilor, care bineînţeles că nu i-au crezut. Subiecţii au fost apoi interogaţi de nişte specialişti în ozenistică, care i-au supus unei şedinţe de hipnoze, fiecare separat. Deşi niciunul dintre ei nu ştia ce spusese celălalt, mărturiile coincid in mod remarcabil. Rememorând evenimentele, retrăiesc teroarea prin care au trecut, ceea ce sub hipnoză nu s-ar fi putut simula. Martorii au fost apoi supuşi şi testării cu detectorul de minciuni, pe care l-au trecut fără nicio problemă.

Citește și

Utilizăm cookie-urile pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea site-urilor noastre, pentru a te ajuta să navighezi mai eficient de la o pagină la alta, pentru a memora preferinţele tale şi, în general, pentru a îmbunătăţi experienţa utilizatorilor. Accept Cititi mai multe

Politica de intimitate si Cookie