Un secret terific descoperit de marele istoric Densuşianu: zeul persan Mithra (Prometeu), din care unii spun că ar proveni creştinismul, a fost de origine geto-dacă! Iată şi argumentele!

Nicolae Densuşianu, în monumentala sa operă – „Dacia preistorică” – vine cu o propunere şocantă: celebrul zeu persan Mithras (Mithra), cel din care s-a născut cultul (religia) mithraismului în antichitate, a fost unul de origine geto-dacă!

Mithra a devenit mai celebru când în zilele noastre s-a propagat ideea că creştinismul s-ar fi născut din cultul lui Mithras, şi asta pentru că în celebra carte “Codul lui Da Vinci” al lui Dan Brow, se află scrise următoarele: “Nimic din creștinism nu este original. Zeul pre-creştin Mithra, numit şi Fiul lui Dumnezeu și Lumina Lumii, s-a născut pe 25 decembrie, a murit, a fost îngropat într-un mormânt de piatră, şi apoi a înviat în trei zile.“ Am demontat această idee falsă în articolul din 2014, intitulat Ajunge cu minciunile conform cărora povestea lui Iisus Hristos ar fi “copy-paste” după mitul zeului Mithra! Sunt doar nişte manipulări şi pot demonstra acest lucru!

Cultul lui Mithra a fost foarte răspândit în tot Imperiul Roman, el fiind prezent şi în teritoriile Daciei. Marele istoric român îl identifică cu zeul Prometeu de la greci. Citez din opera lui Densuşianu:

Originea şi istoria cultului lui Mithra în părţile acestea a rămas însă o enigmă până în zilele noastre. Pe monumentele figurate din epoca romană, zeul Mithra este înfăţişat ca un tânăr de o frumuseţe extraordinară, sacrificând un taur într-o peşteră. Pe aceste table de sacrificiu, zeul ne apare îmbrăcat în costumul naţional dac, cu o cămaşă cam lungă, încins peste mijloc şi având pe umeri o mantie fluturândă, ce-i ajunge până din jos de genunchi. Pe cap, zeul poartă căciula naţională dacă, cu vârful ţuguiat, rotunjit şi plecat înainte, iar pe umeri îi descind plete lungi, după datina pelasgă, ori un păr frumos buclat. Cu mâna stângă, el prinde viguros taurul de un corn, ori de bot, ridicându-i capul în sus; cu genunchiul stâng îi apasă spatele, îl încovoaie şi îl supune la pământ, iar cu mâna dreaptă îi întinge pumnalul în gât, îndreptându-şi în acelaşi timp ochii către cer.

Lângă zeu sunt figuraţi, de o parte şi de alta, doi tineri adolescenţi îmbrăcaţi în acelaşi costum naţional dac: unul ţinând în mână o făclie cu căpătui aprins în sus, iar celălalt cu capătul aprins în jos. Probabil, aceştia reprezentau Soarele ce răsare şi Soarele ce apune, ori pe Phosphoros şi Hesperos. Atât zeul, cât şi tinerii figuraţi pe aceste basoreliefuri ne prezintă nişte tipuri eroice, nobile şi dulci pelasge. Nimic asiatic, nici în expresia figurelor, nici în costumele lor.

Pe lângă figurele zeului şi ale tinerilor, mai vedem reprezentate, pe aceste monumente mitriace, diferite alte scene caracteristice din viaţa zeului, diferite imagini topografice, atribute şi semne simbolice, dintre care unele sunt amintite în legendele vechi ale lui Prometeu, altele în legendele româneşti.

O indicaţie despre locul unde se petrec scenele cele memorabile din viaţa lui Mithra se vede exprimată prin figura mitologică a unei importante divinităţi fluviale. Aici, zeul râului ne apare întins pe pământ, cu o barbă lungă şi fluidă, care la mijloc se despică în două părţi. Este, fără îndoială, reprezentarea Istrului, a râului celui mare şi divin, despre care spuneau vechile tradiţii geografice că, lângă munţii Daciei, el se desparte în două ramuri.

Pe un alt monument mitraic din vila Torlonia se vede, lângă bustul Soarelui, un cal cu aripi, despre care fac amintire şi cântecele poporale române. Patria cailor cu aripi era, după legendele vechi, Scythia, în particular ţinuturile de lângă Istru. Alte figuri ne înfăţişează pe zeul Mithra cu câte o cheie în fiecare mână. Sunt “cheile raiului” despre care amintesc şi colindele române.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.