Un mare secret despre giganţii din vechime: 4.090.000 de uriaşi au fost omorâţi în Marele Potop biblic – ne spune cartea antică „Apocrifa lui Baruch”

6.643 vizualizari
Imagine: prelucrare proprie

Uriaşii din vechime? Au fost ei doar simpla imaginaţie a unui povestitor? În literatura antică, însă, asemenea fiinţe nu sunt neobişnuite. Orice cititor al Bibliei îşi va aminti de lupta dintre David şi Goliat. Iar în Geneză se spune: „Erau uriaşi pe pământ în acele vremuri, şi, după aceea, când fiii Domnului s-au însoţit cu fiicele oamenilor şi le-au născut ele copii…”

Alte pasaje din Biblie care vorbesc despre uriaşi sunt:

* „Căci numai Og, regele Vasanului, mai rămăsese din Refaimi. Iată patul lui, pat de fier, şi astăzi este în Rabat-Amon: lung de nouă coţi şi lat de patru coţi, coţi bărbăteşti”. (Deuteronomul 3:3-11). Regele acesta trebuie să fie un gigant, din moment ce patul său avea 5 metri lungime.

* „Şi a mai fost o luptă la Gat. Acolo era un om înalt care avea câte şase degete la mâini şi la picioare, adică de toate douăzeci şi patru. Şi acesta era tot din urmaşii Refaimilor”. (Cronici 20:6).

Şi în cartea profetului Enoh există o descriere extinsă a uriaşilor. În capitolul 14, se poate citi: „De ce aţi făcut asemenea copiilor pământului şi i-aţi născut pe fiii uriaşilor?”

În Apocrifa lui Baruch, găsim chiar şi numere: „Cel Prea înalt a dat potopul pe pământ şi a stârpit toată carnea şi pe cei 4 090 000 de uriaşi”. Acest fapt este confirmat în Kebra Negest, povestea regilor Etiopiei: „Însă acele fiice ale lui Cain, cu care îngerii se dedaseră la fapte indecente, au rămas gravide, dar nu au putut naşte şi au murit. Iar, dintre copiii din pântecele lor, unii au murit, iar alţii au ieşit spintecând trupurile mamelor lor… înaintând în vârstă şi crescând, aceştia au devenit uriaşi”.

În cărţile cuprinzând istorisirile evreilor din timpuri străvechi, se poate citi chiar şi despre diferitele rase ale acestor uriaşi. Erau „emiţii” sau „cei înfricoşători”, apoi „refaiţii” sau „gargantuanii”; erau „giborimii” sau „cei puternici”; „samsuniţii” sau „cei vicleni” şi, în sfârşit, erau „avizii” sau „cei neprielnici” şi „nefilimii” sau „jefuitorii”. Iar Cartea Eschimoşilor este cat se poate de sigură în această privinţă: „În vremurile acelea, pe pământ trăiau uriaşi”.