Un scriitor babilonian de acum 2.500 de ani, Berosus, descrie cum s-a creat Pământul – prin ciocnirea cu un alt corp ceresc masiv. Teorie validată de ştiinţa de azi?
Berosus a fost un scriitor babilonian din epoca elenistică, un preot al lui Bel Marduk și astronom care a scris în limba greacă koineană și care a fost activ la începutul secolului al III-lea î.Hr. Folosind înregistrări și texte vechi babiloniene care sunt acum pierdute, Berosus a publicat „Babyloniaca” („Istoria Babiloniei”) în trei cărți în jurul anilor 290–278 î.Hr. Lucrările sale originale au fost pierdute, dar au fost citate de alţi autori antici.
Potrivit istoricului Alexandru Polyhistor, una dintre sursele din care aflăm despre fragmentele lui Berossus, în Cartea I, Berosus a scris (printre altele):
„A fost o vreme în care nu exista nimic decât întuneric şi un Abis de ape, în care sălăşluiau cele mai hidoase creaturi… Cea care stăpânea peste ele era o femeie numită Thallath, care potrivit Chaldeenilor, însemna „Marea“… Belus (Stăpânul) a venit, şi a despicat-o pe femeie în două; şi dintr-una din jumătăţile ei el a format Pământul, Iar din cealaltă jumătate Cerurile; În acelaşi timp el a distrus creaturile din Abis… Acest Belus, pe care oamenii îl numesc Deus, a despărţit întunericul, şi a separat Cerurile de Pământ, şi a pus ordine în univers… tot el a format şi stelele şi Soarele şi Luna, împreună cu cele cinci planete”.
Foarte interesantă mitologie; ea pare a descrie modul în care s-a format Pământul. Iniţial, părea să fie o planetă mai mare, de care s-a izbit un corp ceresc masiv (o altă planetă?), rezultând două jumătăţi: din una s-a creat Pământul de astăzi, iar din a doua „Cerurile”.
Foarte interesant e faptul că, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Rice din Houston (SUA), viața pe Pământ a apărut ca urmare a coliziunii planetei noastre cu un alt corp mare ceresc, care a dus la formarea Lunii. Rezultatele studiului au fost publicate în 2019 pe portalul EurekAlert.org. Dar şi mai interesant e faptul că această teorie astronomică surprinzătoare a fost formulată pentru prima dată de cercetătorul Zecharia Sitchin, care a tradus vechile texte sumeriene. Astfel, conform vechilor sumerieni, Pământul ar fi de fapt o planetă mai mare, numită Tiamat din vechime, fiind mult mai îndepărtată de Soare în vechime. Tiamat a fost lovită de o altă planetă mai mare (Nibiru / Marduk), mutând-o din orbita sa iniţială (situată între Marte şi Jupiter) în orbita iniţială a Pământului, creând Luna şi centura de asteroizi. Citiţi mai multe în acest articol: Tiamat, marea planetă distrusă de Nibiru.
Berosus a fost un scriitor babilonian din epoca elenistică, un preot al lui Bel Marduk și astronom care a scris în limba greacă koineană și care a fost activ la începutul secolului al III-lea î.Hr. Folosind înregistrări și texte vechi babiloniene care sunt acum pierdute, Berosus a publicat „Babyloniaca” („Istoria Babiloniei”) în trei cărți în jurul anilor 290–278 î.Hr. Lucrările sale originale au fost pierdute, dar au fost citate de alţi autori antici.
