Un nou studiu astronomic şocant arată că Soarele şi Pământul nu ar fi existat dacă o galaxie pitică vecină, Săgetătorul, nu s-ar fi ciocnit cu galaxia noastră, Calea Lactee


Imagine: Agentia Spatiala Europeana

Formarea Soarelui, a sistemului Solar și apariția ulterioară a vieții pe Pământ poate fi o consecință a unei coliziuni între galaxia noastră, Calea Lactee și o galaxie mai mică numită Săgetătorul, descoperită în anii 1990, care orbitează galaxia în care noi trăim.

Astronomii știau că Săgetătorul intră în coliziune în mod repetat cu discul Căii Lactee, deoarece orbita sa în jurul centrului galaxiei noastre galaxiei se întărește ca urmare a forțelor gravitaționale. Studii anterioare au sugerat că Săgetătorul, o așa-numită galaxie pitică, a avut un efect mare asupra modului în care stelele se mișcă în Calea Lactee. Unii chiar susțin că structura în spirală a Căii Lactee (care e de 10.000 de ori mai masivă decât vecina sa) ar putea fi rezultatul a cel puțin trei coliziuni cunoscute cu Săgetătorul în ultimele 6 miliarde de ani.

Un nou studiu, bazat pe datele culese de sonda spaţială Gaia a Agenţiei Spaţiale Europene, a dezvăluit pentru prima dată că influența Săgetătorului asupra Căii Lactee poate fi și mai substanțială. Efectele provocate de aceste ciocniri par să fi declanșat etapele majore în formarea stelelor, dintre care o etapă coincide aproximativ cu momentul formării Soarelui, în urmă cu circa 4,7 miliarde de ani.

Impactul Sagetatorului cu Calea Lactee – Sursa: Agentia Spatiala Europeana

Tomas Ruiz-Lara, cercetător de astrofizică la Institutul de Astrofizică de Canarias (IAC) din Tenerife, Spania, autor principal al noului studiu publicat în revista „Nature Astronomy” explică: „La început avem o galaxie, Calea Lactee, care este relativ liniștită. După o epocă inițială violentă de formare a stelelor, Calea Lactee a ajuns la o stare echilibrată în care stelele se formau constant. Dintr-o dată, galaxia Săgetătorul a intrat în coliziune și a perturbat echilibrul, determinând ca tot gazul și praful care încă mai erau în interiorul galaxiei mai mari să se agite, asemenea unor unduiri pe apă. În unele zone ale Căii Lactee, aceste unduiri au dus la concentrații mai mari de praf și gaz. Densitatea ridicată a materialului din zonele respective au determinat apoi la formarea de stele noi”.

De fapt, e posibil ca nici Soarele și planetele sale n-ar fi existat dacă galaxia pitică Săgetătorul, atrasă de puterea gravitațională a Căii Lactee, nu ar fi pătruns prin discul galaxiei noastre. Cercetătorii nu sunt siguri dacă astfel s-a format Soarele, dar e posibil, deoarece vârsta Soarelui coincide cu stelele formate în urma efectului „Săgetătorul”.

 

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Ads Blocker Image Powered by Code Help Pro

Aveti un program de blocare a reclamelor

Va rugam sa ne sustineti, dezactivand programul de blocare a reclamelor. Va multumim!

Powered By
100% Free SEO Tools - Tool Kits PRO