Noi, ca și oameni, suntem conștienți, ceea ce înseamnă că în fiecare zi percepem multe lucruri despre lumea din jurul nostru. Simțim – atât fizic, cât și emoțional – și ne punem nu doar întrebări despre propria noastră existență, ci și despre natura existenței în sine. Dar ce este mai exact conștiința? Este ceva ce creierul nostru produce sau poate exista în afara formelor de viață complexe, foarte evoluate? Ar putea conștiința să fie inerentă întregii materii?
Recent, mai mulţi filozofi dar şi fizicieni au ţinut o conferinţă la Marist College din Poughkeepsie, New York, încercând să răspundă întrebărilor de mai sus. Accentul a fost pus pe panpsihism – ideea că această conștiință nu este exclusivă minții umane, ci este de fapt o trăsătură fundamentală a Universului care pătrunde în întregul cosmos.
Se pare că această conștiință este un aspect inerent al realității, ca masa sau sarcina electrică, lucruri care au existat întotdeauna. „Acest lucru nu înseamnă că, literalmente, totul este conștient”, a declarat filozoful Philip Goff. „Ideea este că părţi fundamentale ale realității – poate electronii și quarcii – au forme incredibil de simple de experiență. Și experiența foarte complexă a creierului uman sau animal este cumva derivată din experiența celor mai elementare părți ale creierului”.
În acest context, „experiența” este o referire la perceperea lumii, fie prin plăcere sau durere, fie prin vedere, auz, miros, atingere etc.
„Poate că, la un moment dat, lumina se stinge și conștiința dispare”, a adăugat Goff. „Dar, acest continuum de conștiință care dispare se poate transforma în materie anorganică, cu particule fundamentale având forme de experiență aproape inimaginabil de simple pentru a reflecta natura lor incredibil de simplă”.
