Matematica este o parte atât de fundamentală a realității noastre încât este dificil să ne imaginăm Universul fără ea. Cu aproape 400 de ani în urmă, Galileo Galilei scria: „Filosofia este scrisă în această mare carte, Universul… Dar cartea este scrisă în limbajul matematicii”.
Nu știm cine a început primul să aplice matematica în studiul științific, dar este plauzibil că babilonienii au fost cei care au folosit-o pentru a descoperi modelul care stau la baza eclipselor, acum aproape 3.000 de ani. Dar a fost nevoie de 2.500 de ani și de inventarea calculului și a fizicii newtoniene pentru a explica modelele. De atunci, probabil fiecare descoperire științifică majoră a folosit matematica într-o anumită formă, pur și simplu pentru că este mult mai puternică decât orice alt limbaj uman. Nu este de mirare că acest lucru i-a determinat pe mulți să susțină că matematica este mult mai mult: Universul însuşi ar fi fost creat de un matematician!
Deci ne-am putea imagina un Univers în care matematica nu funcționează? Ipoteza Sapir-Whorf afirmă că nu poți discuta un concept decât dacă ai limbajul pentru a-l descrie. În orice știință, și în fizică în special, trebuie să descriem concepte care nu se potrivesc cu niciun limbaj uman. Se poate descrie un electron, dar în momentul în care începem să punem întrebări precum „Ce culoare are?” începem să ne dăm seama de insuficiența limbajului. Culoarea unui obiect depinde de lungimile de undă ale luminii reflectate de acesta, deci un electron nu are nicio culoare sau, mai exact, toate culorile. Întrebarea în sine este lipsită de sens.
Dar, dacă întrebați „Cum se comportă un electron?”, răspunsul este, în principiu, simplu. În 1928, Paul Dirac a scris o ecuație care descrie comportamentul unui electron aproape perfect în toate circumstanțele. Asta nu înseamnă că este simplu când ne uităm la detalii. De exemplu, un electron se comportă ca un mic magnet. Mărimea poate fi calculată, dar calculul este îngrozitor de complicat. Explicarea unei aurore polare, de exemplu, ne cere să înțelegem mecanica orbitală, câmpurile magnetice și fizica atomică, dar în esență, acestea sunt doar matematică.
Nu ar trebui să fim surprinși că matematica nu este doar un limbaj de descriere a lumii exterioare, ci, în multe privințe, singurul limbaj. Dar doar pentru că ceva poate fi descris matematic nu înseamnă că poate fi şi prezis.
Una dintre cele mai remarcabile descoperiri din ultimii 50 de ani a fost descoperirea „sistemelor haotice”. Acestea pot fi aparent sisteme matematice simple care nu pot fi rezolvate cu precizie. Se dovedește că multe sisteme sunt haotice în acest sens. Urmele uraganelor din Caraibe sunt superficial similare cu cele ale eclipsei, dar nu le putem prezice cu precizie cu toată puterea computerelor moderne. Totuși, înțelegem de ce: ecuațiile care descriu vremea sunt intrinsec haotice, astfel încât putem face predicții precise pe termen scurt, (aproximativ 24 de ore), dar acestea devin din ce în ce mai nesigure pe parcursul zilelor următoare. În mod similar, mecanica cuantică oferă o teorie în care știm exact ce predicții nu pot fi făcute cu precizie. Se pot calcula proprietățile unui electron foarte precis, dar nu putem prezice ce va face un individ.
Uraganele sunt, în mod evident, evenimente intermitente și nu putem anticipa când se va întâmpla unul din timp. Dar simplul fapt că nu putem prezice un eveniment cu precizie nu înseamnă că nu putem să-l descriem atunci când se întâmplă. Ne putem ocupa chiar și de evenimente unice: este în general acceptat că Universul a fost creat în Big Bang și avem o teorie remarcabil de precisă în acest sens.
Pe de altă parte, o mulțime de fenomene sociale, de la bursă la revoluții, nu au o matematică predictivă bună, dar putem descrie ceea ce s-a întâmplat și într-o oarecare măsură construim sisteme model.
Dar, cum rămâne cu iubirea? Dragostea poate fi oarbă, dar relațiile sunt cu siguranță previzibile. Marea majoritate dintre noi alegem parteneri din clasa noastră socială și din grupul nostru lingvistic, așa că nu există absolut nicio îndoială că şi aici totul poate fi „matematizat”. O mulțime de site-uri de întâlniri își câștigă banii prin algoritmi, care pretind că pot să potrivească partenerii ideali.
Un Univers care nu ar putea fi descris matematic ar trebui să fie fundamental irațional și nu doar imprevizibil. Doar pentru că o teorie este neplauzibilă nu înseamnă că nu am putea-o descrie matematic. Dar, nu ne putem imagina un Univers non-matematic…
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
