Marile invenţii ale omenirii au fost de fapt vechi redescoperiri

Nu este un secret pentru nimeni, de ce invenţii sunt legate numele lui Gutenberg, Marconi sau Edison, ori de ce descoperiri cele ale lui Pasteur, Einstein, Coandă. Însă nicio enciclopedie nu ne destăinuie cine a inventat roata sau banalul ac de siguranţă, unelte care par să existe de când lumea.

„Tractorul animal”

Să fie singurele? Nicidecum. De pildă, călătorind în Maroc, putem observa un atelaj straniu, plugul la care sunt înhămaţi un măgar şi o cămilă. Fără să zâmbească, tehnicienii moderni îl declară drept cea mai eficientă „maşină agricolă”, ţinând cont de împrejurări: măgarul, având puternice copite compacte, păşeşte, pe partea nearată a ogorului, cămila, cu o talpă pufoasă prevăzută cu perniţe, se mişcă fără probleme pe suprafeţele moi, presând fără să bătătorească arătura. Un tractor animal, prevăzut cu şenile diferenţiate, opinează specialiştii, ilustrarea reflecţiei că „o invenţie îşi atinge ţelul dacă nu i se mai poate adăuga sau scădea nimic” (St. Exupery).

Mari invenţii, redescoperite

Pe lângă aceste iscodiri ale minţii umane cu autori anonimi, există însă o sumă de invenţii şi descoperiri care fie că au fost ignorate la apariţia lor, fie că au fost pur şi simplu uitate, deseori cauza fiind vicisitudinile istoriei.

1) Submarinul şi costumul de scafandru. Un manuscris din 1190, aflat la biblioteca din Stuttgart, aminteşte de o navă submarină din piele, pe care inventatorul necunoscut a folosit-o stând ascuns timp de 14 zile sub ape şi respirând printr-un tub. Alt manuscris din 1320 menţionează un „clopot de scufundat”, iar la 1510, cavalerul Hartenstein execută desenul unui scafandru având un costum cu sticle la ochi, un tub-robinet pentru respiraţie, tăl’i de plumb şi o prăjină cu trepte pentru scufundat şi urcat.

2) „Termo-lampa”. La 1618, Jean Tardin, medic din Grenoble, descoperă o „fântână” de gaze naturale şi reproduce în laborator fenomenul prin încingerea huilei într-un vas închis obţinând un gaz ce se combustiona, reţetă care se pierde şi abia la 1800, Le Bon depune un brevet pentru o „thermo-lampă” pe acelaşi principiu. O pierdere de aproape două secole.

3) „Acul magnetic”. La 1636, Schwenter explică într-un tratat cum „două persoane pot comunica cu ajutorul unui ac magnetic”, iar experienţele lui Oersted asupra deviaţiei acului magnetic datează tocmai din 1819, încă două secole pierdute.

4) Arcurile la vehicole. În secolul al XVII-lea, la Nurenberg, tânărul Hauch fabrică o „căruţă cu resorturi”, un vehicul de acest fel evoluând la Paris la 1645. Arcurile la trăsuri s-au generalizat tot peste… două secole.

5) Fotografia. La 1729, lucrarea unui autor necunoscut consemnează proprietatea unui corp gelatinos de a fixa imaginile optice, iar Daguerre brevetează „nortatea” de abia în 1839.

6) Penicilina. Enest Duchesne susţine în 1897 o teză despre „Antagonismul mucegaiurilor şi microbilor”, arătând acţiunea lui „penicillinum glaucum” asupra bacteriilor. Teza a trecut neobservată, savantul Fleming descoperind în 1927 faimoasa penicilină.

Dacă mai amintim că la 1848, Marchal descoperă pepite de aur în California – după care urmează celebra „goană după aur” – iar Fernando Cortez (sec. al XVI-lea), căuta tot acolo fabulosul El Dorado, neimaginîndu-şi că tocmai îl călca sub picioare şi dacă ne referim la faptul că ignorăm reţeta renumitului „foc grecesc” (napalm?), că n-avem nicio informaţie despre cum obţineau chimiştii evului mediu „lumina rece”, ori „sticla minerală flexibilă”, trebuie să admitem că multe secrete vechi ne scapă…

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.