Orgoni Crystal

 
Orgoni Crystal

 

Cum marele savant Pasteur a descoperit în mod accidental bacteriile, virusurile şi vaccinurile

1022

blankDeşi mii de savanţi lucrează necontenit în laboratoarele lumii, ducând intense cercetări, în diferite domenii, se observă ciudatul fapt că multe dintre cele mai mari descoperiri ale ştiinţei au fost făcut absolut accidental. Aceste descoperiri nu erau ceea ce căutau savanţii şi nici ceea ce prevăzuseră prin experienţele anterioare, ci constituiau o mare surpriză pentru cercetători.

O descoperire formidabilă, poate cea mai de preţ din întreaga istorie a medicinii, a fost făcută de către Louis Pasteur. Acesta era fiul unui tăbăcar. Angajat în nişte cercetări comerciale, el trebuia să găsească elementul care determina fermentaţia zahărului de sfeclă şi tot cam pe atunci, o altă firmă îi ceruse să caute a pune capăt marilor pagube pe care le suferea o parte din industria textilă a Franţei, prin boala ce extermina viermii de mătase.

Până atunci nimeni nu auzise ceva despre microbi şi nu bănuise că aceste infime creaturi vii existau, sau că aveau vreo legătură cu bolile omenirii. Dar, studiind zahărul şi viermii de mătase la microscop, Pasteur începu a vedea nişte fiinţe mici, mişcându-se atât în ţesuturile şi în sângele viermilor de mătase, cât şi în zahărul de sfeclă fermentat – fiinţe mici, care, nu încăpea îndoială, că erau vii, dar nu puteau fi văzute cu ochiul atunci.

Dorind să afle mai mult despre aceste minuscule creaturi, Pasteur începu să examineze la microscop tot felul de substanţe. În zer, el găsi nişte germeni, care nu se aflau în laptele proaspăt, şi separând aceşti germeni, îi introduse într-o cană cu lapte proaspăt, care se acri mai repede decât de obicei. Aceasta îl convinse că fermentaţia se datoria unei anumite specii de bacterii, şi îl făcu să se întrebe dacă şi bolile nu erau cumva cauzate de alţi germeni.

Dar, de unde veneau aceşti microbi ? Cum pătrundeau în lapte, vin, bere, sau într-un amestec de apă cu zahăr? Cum se introduceau în trupurile viermilor de mătase şi ale altor fiinţe? Pasteur s-a gândit atunci că erau poate purtaţi de mişcările aerului, dintr-un loc într-altul, şi, pentru a vedea dacă presupunerea sa era justă, îşi alese un punct de mare altitudine în Alpi pentru continuarea experienţelor.

Când constată că lichidele fermentau lent, ba chiar deloc într-o atmosferă pură de munte, înţelese că germenii pluteau în aer. Această constatare avea vrei valoare practică în prevenirea şi vindecarea bolilor? Răspunsul la această întrebare îi fu dat de o altă descoperire accidentală. Izolase, sau dacă vreţi, extrăsese din sângele unor găini bolnave, germenii care cauzează holera. Injectând o cultură din aceşti germeni în găini sănătoase, le infecta dându-le boala de care mureau în scurtă vreme.

Într-o zi, vrând să facă o nouă experienţă cu o cultură proaspătă de germeni de holeră, el luă din greşeală o eprubetă în care microbii, lăsaţi mai multă vreme, îmbătrâniseră pierzându-şi în mare parte virulenţa. Inocula unei găini sănătoase această cultură, dar în loc să moară, pasărea dezvoltă o holeră uşoară şi curând se făcu bine. Savantul lăsă să treacă câteva săptămâni şi injecta o nouă cultură de bacili holerici, de astă dată proaspătă, în aceeaşi găină, intervenţia rămânând însă fără niciun efect. Cu această experienţă, Pasteur îţi dădu seama că dezvoltând o uşoară formă a bolii, găina dobândise puterea de a rezista atacurilor de mai târziu a unei culturi proaspete de microbi. El numi această putere “imunitate”, după cuvântul latin “im-unis”, care înşeamnă a nu fi sclav.

Continuându-şi experienţele, acest mare savant constată că atunci când unii dintre aceşti germeni pătrund în sânge, natura îi combate producând un reactiv adică o otravă neuralizantă, căreia noi îi dăm numele de “anticorpi”. Când aceşti anticorpi sunt extraşi din sângele unui animal bolnav şi sunt injectaţi într-altul sănătos, acesta din urmă nu va mai contracta boala respectivă, cu alte cuvinte e imun. Această descoperire este una dintre cele mai importante aporturi ce s-a adus până atunci medicinii, şi constituie baza actualelor metode de combatere a diverselor boli, prin intermediul vaccinurilor.

Orgoni Crystal