Misterul „albastrului maya” – o culoare albastră unică şi strălucitoare a mayaşilor

În jurul anului 1500, atunci când cotropitorii spanioli ajungeau în America, civilizația mayaşă dispărea, ducând cu aceasta secretul fabricării unui albastru unic, aproape inalterabil. Analizând frescele orașului antic Palenque, cercetătorii americani au găsit rețeta, pe care o râvnesc mulţi…

Albastrul folosit de mayași și-a păstrat misterul până când primii arheologi au pătruns în Palenque, oraș antic pierdut în jungla Yucatanului. Ei au rămas atunci uimiți de frumusețea picturilor murale. Albastrul, botezat albastru maya, a traversat secole de umiditate și de coroziune, fără să se altereze aproape deloc.

Explicația acestei nuanțe deosebite a fost oferită de o echipă de arheologi și chimiști, din cadrul Universității din Ciudad de Mexico. Dotați cu microscoape electronice și raze X, cercetătorii au ajuns la concluzia că nuanța respectivă este compusă dintr-un amestec încălzit de argilă și indigo. Se pare că moleculele de argilă se dilată în contact cu indigoul și formează un fel de „cușcă“, aceasta închizând înăuntru culoarea. Totuși, această protecție a pigmenților nu permite explicarea strălucirii deosebite a albastrului maya.

Cercetătorii au descoperit atunci că nuanța are în compoziția sa circa 1% paiete minuscule de metal, în principal nanoparticule de fier, magneziu, titan și crom. Se pare că dimensiunea foarte mică a acestor particule de fier influențează proprietățile optice ale culorii. În atomii de fier, excitarea electronilor provoacă o emisie de fotoni, care amplifică strălucirea albastrului maya.