Megaliţii din Munţii Călimani (Moşul, Mareşalul, Godzila, Ramses, Dragonii) sunt reali! Ce veche civilizaţie i-a creat?
Marele scriitor Mihail Sadoveanu spunea odată: „Doi munţi sunt falnici şi mari în Moldova: Ceahlăul şi Călimanul. Pustietatea şi singurătatea Ceahlăului n-au pereche decât dincolo, în înfăţişarea aspră a Călimanilor. Şi-n Ceahlău şi-n Calimani poporul şi-a pus legendele din preistorie. Misterul lor stâruieşte încă: în pâcla lor vânată se strecoară fantomele bourilor domneşti pe lângă turma împietrită unde veghează stânca Dochiei. Aceeaşi amintire de basm leagă Călimanii de Ceahlău, şoapta amintirilor curge pe cetina codrilor venind din Căliman şi din trecutul cel mai adânc”.
Moşul, Mareşalul, Godzila, Ramses, Dragonii sunt „statui” din cetăţile străvechi ale Călimanului, forme ciudate şi apocaliptice ce vestesc lumea de vis şi vrajă. Şi asta pentru că stâncile Călimanului au căpătat înfăţişări mai ciudate, cu caractere zoomorfe sau antropomorfe, asemenea altora risipite în Carpaţii noştri, ce au atras atenţia încă din vechime, începând cu prinţul cărturar Dimitrie Cantemir. La începutul sec.al XX-lea, istoricul Nicolae Densușianu era convins că în antichitatea îndepartată pelasgii au sculptat pe vârfurile Carpaţilor numeroase statui.
„Moşul” constituie „statuia” cea mai reprezentativă, datorită faptului ca prezintă trei faţete distincte, dar toate cu chip uman: către poteca ce duce spre Valea Haitii (est) în satul Gura Haitii – o față înaltă și lată („brahicefală”); spre poteca din dreapta (ce vine dinspre Vf. Lucaciu, de la nord) un cap mai mic, cu fruntea mai îngustă şi teşită, maxilarul inferior mai alungit şi continuat cu o barbă mai ascuţită; o faţă mai înaltă şi îngustă, cu un „coif” deasupra capului apare în drumul călătorului ce străbate poteca din stânga. Cele trei fațete distincte, orientate spre drumurile de acces, constituie oare un joc al naturii ce poate sculpta cu atâta precizie forme reprezentative ce par că sunt opera unor oameni, vizibile drumeţilor ori de unde ar veni?
Cei 12 Apostoli, îşi au originea în actiunea milenară de erodare a vântului şi ploilor asupra rocilor vulcanice, neexcluzându-se totuşi nici varianta intervenţiei unor creatori străvechi de simboluri. De sărbătoarea celor 12 Apostoli (29 iunie) localnicii urcă din zonele învecinate pentru a sărbători „Moşii din Călimani” cu originea în străvechiul cult dacic al soarelui, bradului şi focului având ca temă principală cultul moşilor şi strămoşilor.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Marele scriitor Mihail Sadoveanu spunea odată: „Doi munţi sunt falnici şi mari în Moldova: Ceahlăul şi Călimanul. Pustietatea şi singurătatea Ceahlăului n-au pereche decât dincolo, în înfăţişarea aspră a Călimanilor. Şi-n Ceahlău şi-n Calimani poporul şi-a pus legendele din preistorie. Misterul lor stâruieşte încă: în pâcla lor vânată se strecoară fantomele bourilor domneşti pe lângă turma împietrită unde veghează stânca Dochiei. Aceeaşi amintire de basm leagă Călimanii de Ceahlău, şoapta amintirilor curge pe cetina codrilor venind din Căliman şi din trecutul cel mai adânc”.
