Marele scriitor Mihail Sadoveanu spunea odată: „Doi munţi sunt falnici şi mari în Moldova: Ceahlăul şi Călimanul. Pustietatea şi singurătatea Ceahlăului n-au pereche decât dincolo, în înfăţişarea aspră a Călimanilor. Şi-n Ceahlău şi-n Calimani poporul şi-a pus legendele din preistorie. …
După ce a fost înfrânt de turci în bătălia de la Stănilești, în 1711, domnitorul moldovean Dimitrie Cantemir a fost nevoit să plece în Rusia, la protectorul său, țarul Petru cel Mare. Și-a luat cu el familia și aproape 4.000 …
În anul de graţie 1711, după ce a pierdut (fiind aliata al ruşilor) bătălia contra otomanilor la Stănileşti, domnitorul Moldovei, Dimitrie Cantemir ia calea pribegiei şi se stabileşte cu familia în Rusia. De acolo, el nu se mai întoarce în …
Unul dintre cele mai mari mistere din istoria noastră îl constituie originea numelui localităţii Vaslui. Chiar istoricul Gheorghe Ghibănescu spunea că Vasluiul constituia unul dintre cele mai enigmatice târguri pe harta veche a Moldovei, fiindcă cel mai greu era să …
Unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai legendari munţi din România este, fără îndoială, Ceahlăul. La mijlocul secolului al XIX-lea, scriitorul şi folcloristul Alecu Russo a strâns mai multe poveşti şi legende cu privire la Ceahlău. Legendele locale spun că …
Între 1619 şi 1620, domn al Moldovei a fost un personaj ciudat, necunoscut, ce nu făcea parte din boierimea Moldovei: Gaspar Graziani. Un articol de pe Wikipedia despre Gaspar Graziani păstrează greşeala cronicarilor şi istoricilor Miron Costin, Dimitrie Cantemir şi …
Toată lumea a auzit de Dimitrie Cantemir, domnitor al Moldovei acum peste 3 secole, dar şi important savant mondial. Însă, cu numele de „Cantemir” au existat şi alţi domnitori moldoveni: Constantin Cantemir, tatăl lui Dimitrie şi Antioh Cantemir, fratele lui …
Biserica „Trei Ierarhi” din Iaşi este celebră nu doar pentru frumuseţea ei exterioară (se spune că ar fi fost poleită cu aur pe vremuri), ci şi pentru faptul că adăposteşte mormintele a doi domnitori cunoscuţi ai Moldovei şi României unite: …
Ielele în folclorul românesc sunt făpturi feminine supranaturale cu puteri magice şi cu mare putere de seducţie, locuind în văzduh, în păduri sau peşteri, în munţi, pe stânci sau pe maluri de ape, în bălării sau la răspântii, scăldându-se adesea …
Despre dansul căluşarilor s-a scris mult. Au făcut-o în opere mai vechi sau mai noi etnologii, istoricii, folcloriştii şi oamenii de litere. O primă descriere aparţine domnitorului Dimitrie Cantemir, marele cărturar moldovean fiind deopotrivă şi cel dintâi care notează nu …