Marea enigmă a originii lui Dimitrie Cantemir… A avut el vreo legătură cu celebrul Tamerlan, fondatorul Imperiului Mongol?

Toată lumea a auzit de Dimitrie Cantemir, domnitor al Moldovei acum peste 3 secole, dar şi important savant mondial. Însă, cu numele de „Cantemir” au existat şi alţi domnitori moldoveni: Constantin Cantemir, tatăl lui Dimitrie şi Antioh Cantemir, fratele lui Dimitrie.

Atunci când a scris despre familia sa, Dimitrie Cantemir a produs senzaţia la vremea sa pretinzând că strămoşii săi s-ar trage din celebrul Tamerlan sau Timur-Lenk (1336-1405), întemeietorul vastului Imperiu Mongol. Dar, cât de adevărată poate fi această afirmaţie, întrucât se ştie că bunicul lui Dimitrie Cantemir a fost Toader Silişteanul, răzeş din Silişteni şi care n-avea cum să aibă legături princiare cu elita conducătoare a Imperiului Mongol?

Istoricul Petre P. Panaitescu considera opinia privind originea tătărească a neamului Cantemireștilor ca fiind falsă, inventată într-o vreme, când Dimitrie Cantemir se gândea la domnia ereditară a neamului său în Moldova, cu ajutorul Rusiei: Dimitrie Cantemir s-a rușinat de originea de jos a familiei și și-a alcătuit o genealogie care-l făcea să descindă din hanii tătari, din însuși Tamerlan, spaima Orientului. Într-o poziţie mai moderată, istoricul Constantin C. Giurescu spunea că originea tătărească a Cantemireștilor n-ar fi imposibilă, şi ea n-ar trebui respinsă, dar nici luată ca o certitudine.

Aşadar, despre originea tătărească a lui Cantemir există trei versiuni:

1) Versiunea 1 – Cantemireștii din Țara Moldovei sunt la origine tătari, stabiliți in țară și convertiți la creștinism încă in domnia lui Ștefan cel Mare, și care provin direct din Tamerlan. Versiune susţinută de Dimitrie Cantemir şi criticată de majoritatea istoricilor.

2) Versiunea 2 – Cantemireștii din Țara Moldovei sunt la origine tătari, anume nogai, urmași ai lui Arslanoglu Kantemir, și descind din emirul Hoardei de Aur – Edighei. Opinia privind proveniența Cantemireștilor din emirul Edighei a fost lansată de cercetătorul moldovean, de origine găgăuză, Fiodor Angheli. Autorul pornește de la ideea că Cantemireștii moldoveni sunt înrudiți cu Kantemireștii tătari din Bugeac apoi, în baza surselor orientale, reconstituie ascendența lui Arslanoglu Kantemir, cel mai remarcabil reprezentant al Kantemireștilor tătari. Spița genealogică a ascendenților lui Arslanoglu Kantemir, reconstituită de Fiodor Angheli. ne arată clar că acesta descindea din emirul Edighei și nu din Tamerlan.

Conform lui Fiodor Angheli, Cantemireștii, până la Constantin Cantemir, sunt tătari nogai in adevăratul sens al cuvântului, musulmani de religie. Fenomenul „Constantin Cantemir” îl explică prin faptul că Arslanoglu Kantemir, după cum era obișnuit în lumea musulmani avea mai multe soții, printre care și o creștină, care avea să devină mama lui Constantin vodă Cantemir. Însă, autorul nu prezintă sursa ce ar confirma realitatea acestei opinii.

3) Versiunea 3 – Sânge tătăresc a avut doar Constantin vodă Cantemir și descendenții săi, ca urmare a siluirii săvârșite, în timpul unei invaziei, de însăși Kantemir bey Arslanoglu sau de un alt tătar, asupra Mariei, prima soție a lui Toader Silișteanul. Acesta ipoteză a fost lansată de către istoricul basarabean Anatolie Apostol, şi se bazează pe următoarea situație: Constantin vodă Cantemir s-a născut în 1612, anul invaziei în Țara Moldovei a tătarilor conduși de Kantemir Arslanoglu, în contextul războaielor movileștilor. Mai mult decât atât, conform autorului, în baza pomelnicului de la Bisericani, în care alături de Toader (Teodor) este menționată Macrina. Se poate admite că domnul Constantin Cantemir nu a avut nicio soră, și că Macrina-călugărița era chiar mama sa, călugărită din voia ei proprie sau silită să facă acest lucru. Aşadar, mama lui Constantin Cantemir nu a murit la 1613 cu numele laic de Maria, ci în 1677, cu numele monahal Macrina. Această stranie călugărire a Mariei, imediat după nașterea lui Constantin Cantemir, istoricul Anatolie Apostol o pune în legătură cu expediția lui Kantemir bey Arslanoglu, întreprinsă între anii 1611-1612.

Astfel, necinstirea Măriei, de către un păgân, s-a soldat cu apariția unui fiu, care capătă la naștere numele de Cantemir, ca amintire a provenienței sale. Or, după Anatolie Apostol, în logica medievală, copiii sunt nevinovați și nu poartă responsabilitate pentru faptele părinților; iar in cazul Mariei, retragerea din lume și călugărirea demonstrează că a avut loc un act de violență asupra-i. Însuși Kantemir Arslanoglu o fi având multe motive de răzbunare pe Toader Silișteanul, care era responsabil de paza marginii țării dinspre tătari.

Oricum, până la apariţia de noi documente, enigma strămoşilor lui Dimitrie Cantemir rămâne…

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.