Fascismul în Germania lui Hitler şi-a avut originile în secolele XV şi XVI
Cu toate că ascensiunea fascismului în Germania, după primul război mondial, îşi are cauze economice şi sociale obiective, totuşi, toate acestea nu pot explica nicidecum trăsăturile specifice care i-au adus o tristă celebritate regimului hitlerist. Şi statut fascist italian era unul totalitar, iar naziştii s-au inspirat din el în numeroase domenii. Cu toate acestea, el nu a crezut necesar ca, în numele unui mit al sângelui, să-i extermine masiv pe evrei, ţigani şi pe bolnavii mintali. Niciun fizician italian, oricât de fanatic fascist ar fi fost el, n-a declarat niciodată că pământul e gol pe dinăuntru şi că noi locuim în interiorul lui. Regimul mussolinian n-a finanţat niciodată vreo expediţie la Troia în scopul regăsirii urmelor lui Aeneas, iar Mussolini n-a pretins niciodată că e reîncarnarea lui Tarquinius Superbus.
Aberaţii în acest gen, cum şi multe altele asemenea, au fost monopolul nazismului. Or, apariţia lor în plin secol XX şi într-o ţară de înaltă cultură n-ar putea fi explicată fără cercetarea surselor oculte ale înspăimântătorului sistem cu care Adolf Hitler şi inspiratorii săi au pornit să cucerească lumea.
La drept vorbind, aceste aberaţii îşi au originea în trecutul îndepărtat al istoriei germane. La începutul secolului al XV-lea circula un pamflet anonim intitulat Gamalon şi care vestea că viitorul împărat al Germaniei avea să distrugă Franţa şi papalitatea, apoi să-i extermine pe evrei şi să-i înrobească pe slavi. Un secol mai târziu apărea Cartea cu o sută de capitole al cărei autor, cunoscut sub denumirea de „revoluţionarul de pe Rhinui-de-sus”, declara că programul lui era inspirat de Dumnezeu şi dictat de arhanghelul Mihail. Era vorba, mai întâi, de crearea unei societăţi secrete de credincioşi având drept emblemă o cruce galbenă şi care, după ce îl vor fi asasinat pe Maximilian, împăratul din acea vreme, îl vor ajuta pe misteriosul „împărat din Pădurea Neagră”, personaj mesianic să ajungă să domine lumea de la vest la est, cucerind-o prin forţa armelor. „În curând bea-vom sânge drept vin”, vestea cu bucurie autorul. Al cui sânge? Al clerului, al cămătarilor şi al păcătoşilor înrăiţi, căci toţi aceştia trebuie exterminaţi: „Fie lapidaţi, fie sugrumaţi, fie arşi, fie îngropându-i de vii.”
Autorul profesează însă mai ales un naţionalism delirant: pentru el, poporul ales nu este poporul evreu, ci poporul german; însuşi Adam, ca şi descendenţii săi şi toţi patriarhii erau germani şi vorbeau germana, care era limba universală de dinaintea construirii Turnului Babel. Legea divină nu este Decalogul, invenţie a impostorului Moise, ci aceea care e înscrisă în statutele din Trier. Însuşi Alexandru cel Mare a fost un erou de rasă germană; popoarele latine n-au făcut decât să polueze specia umană, dar împăratul din Pădurea Neagră le va pune sub jugul său, va restaura Vârsta de Aur a vechilor germani, eveniment pe care autorul îl aşteaptă pentru anul 1515, şi va fi recunoscut ca Dumnezeu pământesc. De la Moeller von den Bruck la Alfred Rosenberg trecând prin Walter Darre, toţi precursorii sau ideologii nazismului îşi vor face din aceste teme paranoice pe care le vor adapta gustului vremii esenţa discursului lor.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Cu toate că ascensiunea fascismului în Germania, după primul război mondial, îşi are cauze economice şi sociale obiective, totuşi, toate acestea nu pot explica nicidecum trăsăturile specifice care i-au adus o tristă celebritate regimului hitlerist. Şi statut fascist italian era unul totalitar, iar naziştii s-au inspirat din el în numeroase domenii. Cu toate acestea, el nu a crezut necesar ca, în numele unui mit al sângelui, să-i extermine masiv pe evrei, ţigani şi pe bolnavii mintali. Niciun fizician italian, oricât de fanatic fascist ar fi fost el, n-a declarat niciodată că pământul e gol pe dinăuntru şi că noi locuim în interiorul lui. Regimul mussolinian n-a finanţat niciodată vreo expediţie la Troia în scopul regăsirii urmelor lui Aeneas, iar Mussolini n-a pretins niciodată că e reîncarnarea lui Tarquinius Superbus.
