Din secretele instalării „pas cu pas” a cumplitei dictaturi naziste în Germania, în anii ’30: „Oamenii au crezut că sunt liberi”
În 1955 a apărut cartea lui Milton Meyer – „They Thought They Were Free. The Germans 1933-1945„, adică „Ei au crezut că sunt liberi. Germanii 1933-1945”, în care autorul vorbeşte, ca şi observator, despre cum s-a instaurat dictatura nazistă în Germania, „pas cu pas”. Şocantă asemănare cu zilele noastre, cu ceea ce se întâmplă în unele ţări din lume (vedeţi cazul Australia). Câteva fragmente din carte (şi varianta tradusă):
* Pastor Niemoller (…) said that, when the Nazis attacked the Communists, he was a little uneasy, but, after all, he was not a Communist, and so he did nothing; and then they attacked the Socialists, and he was a little uneasier, but, still, he was not a Socialist, and he did nothing; and then the schools, the press, the Jews, and so on, and he was always uneasier, but still he did nothing. And then they attacked the Church, and he was a Churchman, and he did something but then it was too late”.
* Pastorul Niemoller (…) a spus că, atunci când naziștii i-au atacat pe comuniști, a fost puțin neliniștit, dar, până la urmă, nu era comunist și deci nu a făcut nimic; și apoi i-au atacat pe socialiști, iar el era puțin mai neliniştit, dar, totuși, nu era socialist, și n-a făcut nimic; și apoi școlile, presa, evreii și așa mai departe, și era mereu mai neliniștit, dar totuși nu făcea nimic. Și apoi au atacat Biserica, iar el era un om al Bisericii, și a făcut ceva, dar era prea târziu”.
* In the university community, in your own community, you speak privately to your colleagues, some of whom certainly feel as you do; but what do they say? They say, It’s not so bad’ or ‘You’re seeing things’ or ‘You’re an alarmist”. And you are an alarmist. You are saying that this must lead to this, nd you can’t prove it. These are the beginnings, yes; but how do you know for sure when you don’t know the end, and how do you know? Or even surmise, the end?
* În comunitatea universitară, în propria comunitate, vorbești în privat cu ai tăi colegi, dintre care unii cu siguranță se simt așa cum te simți tu, dar ce spun ei? Ei spun: „Nu este atât de rău” sau „Vezi lucruri” sau „Ești un alarmist”. Și ești un alarmist. Spui că se va ajunge acolo și nu poți dovedi asta. Acestea sunt începuturile, da; dar de unde știi sigur când nu știi care e sfârșitul?
* If the last and worst act of the whole regime had come immediately after the first and smallest, thousands, yes, millions would have been sufficiently shocked if, let us say, the gassing of the Jews in 1943 had come immediately after the ‘German Firm’ stickers on the windows of non-Jewish shops in 1933. But of course this isn’t the way it happens. In between come all the hundreds of little steps, some of them imperceptible, each of them preparing you not to be shocked by the next. Step C is not so much worse than Step B, and, if you did not make a stand at Step B, why should you at Step C? And so on to Step D.
* Dacă ultimul şi cel mai rău act al întregului regim ar fi venit imediat după primul și cel mai insignifiant, mii şi milioane de oameni ar fi fost suficient de șocați dacă, să zicem, ar fi venit gazarea evreilor în 1943 imediat după autocolantele cu „Firmă germană” de pe geamurile magazinelor neevreieşti din 1933. Dar desigur că nu aşa s-a întâmplat. Între acestea vin toate sutele de pași mici, unii paşi fiind insesizabili, fiecare pregătindu-ne pentru a nu fi șocat de următorul. Pasul C nu este mult mai rău decât Pasul B și, dacă nu te-a deranjat Pasul B, de ce ar trebui să te deranjeze Pasul C? Si asa, mai departe către Pasul D.
Se pare că nu învăţăm nimic din istorie…
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
În 1955 a apărut cartea lui Milton Meyer – „They Thought They Were Free. The Germans 1933-1945„, adică „Ei au crezut că sunt liberi. Germanii 1933-1945”, în care autorul vorbeşte, ca şi observator, despre cum s-a instaurat dictatura nazistă în Germania, „pas cu pas”. Şocantă asemănare cu zilele noastre, cu ceea ce se întâmplă în unele ţări din lume (vedeţi cazul Australia). Câteva fragmente din carte (şi varianta tradusă):
