Dan Brown, în a sa carte „Codul lui Da Vinci”, dar şi alţi autori, susţin că ar fi existat o „relaţie profundă” între Iisus Hristos și Maria Magdalena. Brown caută să ne convingă că, de-a lungul istoriei, Biserica a desfășurat o campanie de defăimare, menită a o denigra pe Maria Magdalena.
Maria Magdalena, susţine Dan Brown, ar fi fost „însoțitoarea” lui Iisus (termenul „însoțitoare” ar fi însemnat, pe atunci, tocmai soție), și că ar fi avut cu El un copil. Pornind de la această ipoteză, aflăm că însăși Maria Magdalena este „Sfântul Graal”, pântecele care a purtat descendența lui Iisus. O descendență ai cărei urmași s-ar afla, astăzi, printre noi.
Conform lui Dan Brown, Sfântul Graal ar fi cel puțin două lucruri în același timp. Pe de o parte, ar fi seminția și urmașii lui Iisus – „Sang Raal”, „Sângele Regal”, ai cărui păzitori au fost desemnați Templierii, înființați de Prioria din Sion. În același timp, Sfântul Graal ar fi, literalmente, recipientul sau vasul care a primit și a purtat sângele lui Iisus. Cu alte cuvinte, ar fi pântecele Mariei Magdalena.
Dar totuşi, nu există nicio consemnare istorică pertinentă a faptului că Iisus ar fi fost căsătorit. Niciuna. O dezbatere în jurul acestui subiect nici măcar nu-și găsește rostul. Problema este dintru început falsă, atât din punct de vedere biblic, cât și istoric, în ciuda supoziției cu totul neavenite cum că tradițiile din vremea lui Iisus le-ar fi interzis evreilor să rămână celibatari.
A fost Maria Magdalena o prostituată?
Tot astfel, nu există nicio mărturie în sprijinul ideii că Biserica a încercat să știrbească reputația Mariei Magdalena, creându-i imaginea unei prostituate. Nicio referire la ea ca prostituată nu provine din Biblie. Iată ceea ce știm despre Maria potrivit consemnării biblice:
• Șapte draci au fost izgoniți din ea de către Isus (Luca 8:2);
• A asistat la atrocitatea crucificării (Matei 27:32–56);
• A fost de fată la înmormântarea lui Iisus (Matei 27:57–61);
• S-a dus, împreună cu alte femei, să ungă trupul lui Iisus (Marcu 16:1)
• A fost prima persoană care l-a văzut pe Iisus înviat în trup (Ioan 20:10–18).
Unii au presupus că, de vreme ce numele ei și relatarea privitoare la ea intervine imediat după episodul unei prostituate, cele două personaje reprezintă una și aceeași femeie (vezi Luca 7:36 până la 8:2). O asemenea concluzie, însă, nu poate fi susținută cu argumente biblice.
Alții au avansat ideea că ea este femeia anonimă prinsă în adulter. Nu avem, nici în acest caz, dovezi care să confirme ipoteza.
S-a crezut, apoi, că poate să fi fost o prostituată fie și numai pentru că provenea din Magdala, un ținut deseori asociat cu prostituția. O dată în plus, Biblia nu afirmă nimic de acest fel.
Știm, însă, foarte bine că Maria Magdalena l-a urmat într-adevăr pe Iisus. Și mai știm că Iisus i-a fost pastor duhovnicesc, așa cum le-a fost, de altfel, altor sute – sau poate mii – de bărbați și femei. Iar, ceea ce este cel mai important, știm că ea a fost cea dintâi persoană care a vestit lumii că Iisus înviase din morți. Dincolo de a-i pune în vreun fel la îndoială reputația, Biblia îi rezervă cel mai înalt privilegiu al tuturor timpurilor: aceea de mesager al celui mai important eveniment din istoria omenirii – învierea.
Pe de altă parte, Biblia reține faptul că numeroși dintre oamenii de așa-zisă proastă reputație au crezut în Iisus și l-au urmat. Însuși apostolul Matei a fost chemat dintre rândurile „păcătoșilor”, știut fiindcă se numărase printre vameșii trădători, categorie foarte probabil inferioară, conform exigențelor sociale iudaice, până și prostituatelor (Matei 9:9–12). Prin urmare, chiar și dacă s-ar fi dovedit că Maria Magdalena a fost o prostituată, la ce „defăimare” ar mai fi putut recurge creștinii biblici? Spre totala nemulțumire a conducătorilor religioși ai vremii, „neprihăniți” pe cât se socoteau, Iisus a ales mereu să se înconjoare de cei pe care societatea îi considera proscriși ori inacceptabili.