EXCLUSIV! Incredibilele hărţi vechi care ne arată o istorie ascunsă a lumii
În trecut, hărţile geografice ale lumii erau create după ce călătorii şi navigatorii vizitau continentele, respectiv mările/oceanele lumii, făceau măsurători cu anumite instrumente, iar apoi datele erau notate meticulos. Hărţile erau miniaturizate, la anumite scări, calculându-se distanţele, după anumite formule geometrice şi matematice.
În secolele anterioare, multe din continente, teritorii şi ape nu erau cunoscute, astfel că ne putem aştepta ca să nu regăsim în hărţile geografice decât informaţii parţiale. De exemplu, continentul America nu a fost descoperit (teoretic, vorbind) decât la sfârşitul secolului al XV-lea; Oceanul Pacific – în prima jumătate a secolului al XVI-lea, Australia – în secolul al XVIII-lea, iar Antarctica în secolul al XIX-lea. Dar, cum se face că în unele hărţi foarte vechi se găsesc notate teritorii care, teoretic, au fost descoperite mult mai târziu? De unde au avut informaţiile creatorii de hărţi? Bineînţeles, din surse mult mai vechi…
Aşadar, în acest articol vom vorbi puţin despre acest gen de hărţi vechi „misterioase”…
1) Harta Zeno (1380) – prezintă detaliat şi corect liniile de coastă ale Suediei, Danemarcei, Germaniei, Norvegiei şi Scoţiei, precum şi latitudinile multor insule nordice. Foarte ciudat, dar cronometrul marin modern a fost inventat abia prin 1765, deci peste aproape 4 secole.
2) Harta lui Ben Zara (1487) – această hartă ne prezintă rămăşiţele gheţarilor din Britania, precum şi insulele din Marea Mediterană şi Marea Egee. Multe din aceste insule sunt acum sub ape, ceea ce înseamnă că creatorul hărţii s-a inspirat din hărţi mult mai vechi, necunoscute.
3) Harta Oronce Fine (1534) – această hartă ne prezintă continentul Antarcticii, fără gheţuri, poziţionat destul de bine la Polul Sud. Ţinând cont de faptul că Antarctica e prezentat fără gheţuri (aşa cum ne-au spus oamenii de ştiinţă că a fost pe vremuri acest continent), e posibil ca harta să se fi inspirat din surse având mii sau zeci de mii de ani vechime!
4) Harta Buache (1737) – şi această hartă ne prezintă Antarctica fără gheţuri, precum şi un canal care desparte acest continent în două.
5) Harta Hadji Ahmed (1559) – această hartă ne prezintă coasta vestică a Americii de Nord (necunoscută atunci), precum şi un pod de pământ dintre Alaska şi Siberia, care probabil că a existat cu mii de ani în urmă…
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
În trecut, hărţile geografice ale lumii erau create după ce călătorii şi navigatorii vizitau continentele, respectiv mările/oceanele lumii, făceau măsurători cu anumite instrumente, iar apoi datele erau notate meticulos. Hărţile erau miniaturizate, la anumite scări, calculându-se distanţele, după anumite formule geometrice şi matematice.
