De ce-a dat Bill Gates 30 de milioane de dolari pe „Codex Leicester”, lucrarea lui Leonardo da Vinci? De unde ştia savantul italian că pe Lună există mări şi oceane?
Povestea, pe scurt, este aşa: în 1994, Bill Gates oferă fabuloasa sumă de 30 de milioane de dolari pe o lucrare ştiinţifică a lui Leonardo da Vinci, numită şi „Codex Leceister”, lucrare ce are 72 de pagini în total. O fi valoroasă orice operă a lui Da Vinci, dar suma este enormă… de ce-ar fi dat Bill Gates o sumă atât de mare? Nu cred că doar de dragul lui Da Vinci. Singura chestie care îmi vine minte e faptul că în această lucrare ar fi fost nişte notiţe extrem de valoroase ale genialului da Vinci, notiţe de care Bill Gates s-ar fi folosit în activitatea sa. Despre ce ar putea fi vorba? Habar n-am. Dar bănuiesc că orice notiţă de-a lui da Vinci ar putea face zeci sau sute de milioane de dolari în zilele noastre.
Bun…o să aduceţi ca argumente faptul că această lucrare a fost digitalizată de Microsoft, compania lui Bill Gates, şi publicată integral. Eu aş zice că ăsta nu e un argument solid, din moment ce unele notiţe puteau să fie desprinse din manuscris înainte de digitalizare sau ar fi putut fi uşor falsificate. În era digitală orice e posibil!
Dar, să presupunem că ideile de mai sus sunt nu reprezintă decât imaginaţia mea prea bogată de conspirator. Atunci, cum rămâne cu o afirmaţie ciudată a lui Leonardo da Vinci din acest manuscris: aceea că pe Lună ar fi oceane? Astfel, în „Codex Leceister”, Leonardo crede că luminozitatea Lunii este dată de suprafaţa sa, care ar fi acoperită cu ape, iar lumina de la Soare s-ar reflecta în aceste ape. În modelul lui da Vinci, valurile mărilor de pe suprafaţa Lunii ar determina ca lumina să fie reflectată în mai multe direcţii…de aceea Luna nu este la fel de strălucitoare ca Soarele. Leonardo mai explică „strălucirea” palidă de pe suprafaţa întunecată a Lunii ar fi determinată de lumina Soarelui reflectată de pe Pământ.
Acum ştim cu toţii că pe Lună nu există apă (sau cel puţin aşa ni se spune). Atunci, ar însemna ca Leonardo da Vinci să se fi înşelat amarnic… Şi totuşi, da Vinci a avut dreptate în alte lucruri care nici măcar nu existau în secolul al XVI-lea (când a trăit geniul), lucruri care au fost inventate secole mai târziu. Dau aici ca exemple, elicopterul şi paraşuta. Să fi greşit oare atât de mult da Vinci când a explicat luminozitatea Lunii?
Desigur, mai există o explicaţie: e posibil ca la începutul secolului al XVI-lea (când a fost scris manuscrisul) să fi existat apă (mări, oceane şi lacuri) pe Lună, dar, de-a lungul secolelor, ea să se fi evaporat total.
Precum vedeţi, sunt doar speculaţii, dar, uneori, merită să ne punem unele întrebări.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Povestea, pe scurt, este aşa: în 1994, Bill Gates oferă fabuloasa sumă de 30 de milioane de dolari pe o lucrare ştiinţifică a lui Leonardo da Vinci, numită şi „Codex Leceister”, lucrare ce are 72 de pagini în total. O fi valoroasă orice operă a lui Da Vinci, dar suma este enormă… de ce-ar fi dat Bill Gates o sumă atât de mare? Nu cred că doar de dragul lui Da Vinci. Singura chestie care îmi vine minte e faptul că în această lucrare ar fi fost nişte notiţe extrem de valoroase ale genialului da Vinci, notiţe de care Bill Gates s-ar fi folosit în activitatea sa. Despre ce ar putea fi vorba? Habar n-am. Dar bănuiesc că orice notiţă de-a lui da Vinci ar putea face zeci sau sute de milioane de dolari în zilele noastre.
