Aproape toate planetele au o orbită regulată în jurul unei stele. Cu toate acestea, există şi planete solitare, care fie au părăsit orbita regulată, fie nu au avut niciodată o orbită regulată, orbitând nu în jurul unei stele, ci a unei galaxii.
În 2012, astronomii au crezut că au găsit una dintre cele mai apropiate planete solitare descoperită vreodată, dar au existat lucruri care erau ciudate în legătură cu giganticul obiect de aproximativ 4 până la 7 ori mai mare decât Jupiter. Acesta se află situat la doar 100 de ani-lumină depărtare, care pare extrem de îndepărtat, dar pentru astronomi el este situat destul de aproape.
Obiectul a fost determinat a fi un candidat bun pentru a fi o „planetă solitară”, după ce s-a dovedit faptul că era prea mic pentru a fi clasificat drept o stea pitică maronie, care trebuie să fie de cel puţin 13 de ori mai mare decât Jupiter. S-a mai descoperit, de asemenea, faptul că obiectul se afla în mișcare împreună cu un grup mai mare, care orbitează centrul galaxiei noastre. Pe baza acestei informații, s-a constatat că grupul de obiecte avea aproximativ 50 – 120 de milioane de ani vechime.
Cu toate acestea, comunitatea științifică nu a fost în acord deplin cu clasificarea obiectului drept planetă solitară. Au existat două probleme principale care nu au fost abordate. În primul rând, nu a existat nicio dovadă că planeta nu ar fi făcut parte dintr-un sistem solar. În al doilea rând, s-a dovedit ulterior că, pe baza mișcării obiectului, acesta nu făcea parte dintr-un grup mai mare de obiecte, și fie „planeta solitară” are o gravitaţie foarte mică, fie un conținut extrem de ridicat de metal, ceea ce este şi mai greu pentru a determina masa obiectului. Astfel, ar putea fi vorba de stea pitică brună cu o masă mai mare.
Pe baza acestor constatări, există două rezultate posibile: fie că este vorba de o tânără planetă solitară, fie e vorba de o stea pitică maronie, de 2 – 3 miliarde de ani vechime, având de până la 40 de ori masa lui Jupiter. Există, de asemenea, o a treia posibilitate, cea mai interesantă, şi anume că obiectul nu poate fi clasificat, fiind o combinație a celor două, care are nevoie de o clasificare cu totul nouă.
Sursa (traducerea şi adaptarea): arxiv.org