Reverendul Sabine Baring-Gould (1834-1924), istoric şi folclorist din epoca victoriană, a scris că, „pe când aveam vreo patru ani şi călătoream cu caleaşca împreună cu părinţii, am văzut cete de pitici, înalţi de vreo două picioare: unii râdeau, alţii se căzneau să se caţere pe hamuri ca să urce pe cai.” Părinţii lui nu au băgat de seamă nimic.
Baring-Gould a menţionat o întâmplare şi cu soţia sa, când aceasta avea 15 ani şi mergea pe o potecă din Yorkshire. Pe drum, „ea a întâlnit un omuleţ verde, perfect proporţionat la trup, care a privit-o cu ochii săi pătrunzători, ca nişte mărgele negre sclipitoare. Fata s-a speriat tare şi a fugit acasă.”
Se pare că întâmplările cu făpturile miraculoase se petrec în familie. Unul din fii lui Baring-Gould se dusese în grădină să culeagă nişte mazăre (aşa le-a povestit el ulterior părinţilor), când – deodată -a zărit „un omuleţ cu o cuşmă roşie pe cap, hăinuţă verde şi pantaloni scurţi cafenii. O barbă căruntă îi împodobea faţa palidă, bătrânicioasă, iar ochii îi erau negri cum sunt cărbunii. Omuleţul l-a privit atât de aspru încât băiatul a rupt-o la fugă”.
DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.
Reverendul Sabine Baring-Gould (1834-1924), istoric şi folclorist din epoca victoriană, a scris că, „pe când aveam vreo patru ani şi călătoream cu caleaşca împreună cu părinţii, am văzut cete de pitici, înalţi de vreo două picioare: unii râdeau, alţii se căzneau să se caţere pe hamuri ca să urce pe cai.” Părinţii lui nu au băgat de seamă nimic.
