Un alt mare secret al omenirii: Illuminati venerează steaua Sirius, pentru că de acolo provin „extratereştrii-dragoni” ce au vizitat Pământul în vechime!

9.151 vizualizari

Sirius PamantCând citeşti diverse lucruri din mai multe surse, începi să faci unele conexiuni interesante. Acesta este şi scopul acestui articol şi o să vedeţi şi voi la ce concluzii interesante am ajuns.

Mai întâi, trebuie să pornim de la ipoteza că Soarele nostru are un companion ascuns, o stea-soră, împreună realizând un sistem solar binar. Marea majoritatea a sistemelor solare din galaxia noastre au stele binare, aşa că nu văd de ce Soarele nostru ar face excepţie. Precesia echinocţiilor este fenomenul care demonstrează prezenţa acestui companion (citiţi mai multe în acest articol: Precesia echinocţiilor, fenomenul care demonstrează că Soarele nostru are un companion).

Mai departe… care ar fi acest companion? Mulţi spun că ar fi vorba de o stea pitică roşie, ce nu poate fi observată decât în infraroşii şi care dincolo de Neptun, la zeci de mii de unităţi astronomice. Mulţi au denumit această stea drept „Steaua întunecată” sau „Steaua Morţii”. Însă mai există şi alte versiuni, mai puţin luate în considerare. Dacă acest companion al Soarelui nostru n-ar fi altul decât steaua Sirius, cea mai strălucitoare stea de pe cerul nopţii? În aprilie 2012, am scris un articol cu privire la acest subiect: O nouă ipoteză fascinantă: Şi dacă Soarele nostru se învârte în jurul lui Sirius, cea mai strălucitoare stea de pe cerul nopţii? Citez din acel articol:

Dacă Soarele (aşadar, întregul nostru sistem solar) se învârte în jurul lui Sirius, ca şi cum ar fi satelitul acestuia? (…)

Nu există date astronomice care contrazic posibilitatea ca sistemul nostru solar să se rotească în jurul lui Sirius, iar acesta din urmă să se învârtă, desigur, în jurul centrului Căii Lactee. O astfel de rotaţie ar schimba poziţia lui Sirius, precum şi a două-trei stele apropiate, într-o periodicitate de câteva sute sau mii de ani, acest lucru putând trece cu uşurinţă neobservat. De fapt, există anumite dovezi. Vechii egipteni au observat că aparenta mişcare a lui Sirius (raportată la Soare) este un pic mai mare faţă de mişcările aparente ale celorlalte stele, fenomen cunoscut sub numele de precesia echinocţiilor. Dacă de exemplu, o anumită stea generală, într-o anumită zi, răsare 20 de minute mai târziu, Sirius este singura stea care răsare 11 minute mai târziu.

De la o astfel de observaţie, avem motive întemeiate să credem că Soarele nostru se roteşte în jurul lui Sirius. Şi dacă este corectă viteza de deplasare a Soarelui în spaţiu (20 km/s), atunci Soarele ar avea nevoie de 800.000 de ani pentru a executa o rotaţie completă în jurul lui Sirius. Cu alte cuvinte, Soarele nostru ar face aproximativ 250 de rotaţii în jurul lui “soare” mai mare, pentru fiecare circuit complet al Căii Lactee.

Pe de altă parte, dacă luăm toate stelele din jurul a 40 de ani-lumină (Soare, Sirius, Procion, Altair, Fomalhaut, Pollux, Vega etc.) găsim că toate (cu excepţia a două stele) se află  la 15° la acelaşi plan. Există doar o singură explicaţie posibilă a acestui lucru: faptul că toate stelele din apropiere se rotesc în jurul unui centru comun. Presupunând că Siriusul este “soarele” acestor sori, atunci Soarele nostru, destul de curios, pare să ocupe un loc similar pe care Pământul îl ocupă în sistemul solar.

Dacă Soarele nostru se învârte în jurul lui Sirius, atunci cu siguranţă că acest „secret” îl cunoşteau şi vechile civilizaţii ale lumii, care erau pur şi simplu obsedate de acest astru. Dacă apelăm la mitologie observăm că Sirius în multe mitologii ale lumii este denumit drept “steaua câinelui”, denumire care ar sugera faptul că, asemenea câinelui, ce urmăreşte diferite lucruri, la fel şi Sirius ar urmări Soarele nostru, aşa cum face o stea-companion.

Pe de altă parte, vechii egipteni adorau steaua Sirius şi şi-au construit întreaga astronomie în jurul acestei stele. Şi aici intervine o chestie extrem de interesantă: secta Illuminati, precum se ştie, şi-a împrumutat o parte din ritualuri de la vechii egipteni. Iar multe din simbolurile Illuminati au legătură cu strălucirea stelei Sirius. În articolul scris în noiembrie 2011 „Cel mai mare secret Illuminati: această organizaţie malefică venerează, de fapt, lumina din steaua Sirius?” porneam de la ipoteza că secta Illuminati ar putea adora lumina stelei Sirius şi nu lumina Soarelui, cum mulţi au presupus greşit. Iată explicaţia de acolo:

Să ne aducem aminte de Aleister Crowley, unul dintre cei mai mari satanişti ai lumii. Se pare că acest Crowley era membru al unei societăţi secrete denumite Argentum Astrus, ceea ce în traducere ar însemna Ordinul Stelei de Argint. Dar “steaua de argint” nu este altcineva decât Sirius, cel mai proeminent astru din cerul nopţii, vechii asirieni, cât şi fenicienii denumit Sirius drept “steaua de argint”. Totodată, e posibil ca acest Argentum Astrus să nu fie altceva decât o altă denumite a celebrei organizaţii malefice Illuminati, care şi-ar fi putut astfel împrumuta numele de la steaua Sirius, cea mai luminoasă de pe bolta nopţii.

În tradiţia ocultă, Sirius este “zeul cel ascuns”, “Soarele din spatele Soarelui”. La fel cum Luna reflectă Soarele, la fel şi Soarele nostru reflectă steaua Sirius. Acest concept a fost foarte bine exprimat de Crowley în “Cartea legii”, atunci când a spus următoarea propoziţie: “Khab este în Khu, şi nu Khu se află în Khab”. Cuvânt “Khab” înseamnă “stea”, iar “khu” înseamnă “lumină”. Adică, ni se spune că stelele sunt în lumină şi ele o reflectă. Adică, Crowley şi înaintaşii săi oculţi care venerau steaua Sirius, venerau de fapt lumina creaţiei şi nu steaua propriu-zisă.

Am găsit apoi pe un site din exterior un mic articol despre sistemul sirian. Acolo, se spune că sistemul sirian este format din 3 stele: Sirius A, Sirius B şi Sirius C. Astronomia cunoaşte existenţa a două stele (A şi B), şi bănuie că ar exista şi cel de-al treilea (Sirius C).

* Sirius A (Sothis): e de 10 ori mai mare decât Soarele nostru şi de 20 de ori mai luminos.

* Sirius B (Satais): este o stea pitică albă, de 4 ori mai mare ca Pământul şi care se roteşte într-o orbită eliptică de 50 de ani în jurul lui Sirius A. Aici s-ar afla „Înaltul Consiliu Sirian”, care ar avea grijă de soarta Pământului.

* Sirius C (Anu): deşi astronomii nu i-au confirmat existenţa, această stea ar orbita şi ea în jurul lui Sirius A. În jurul lui Sirius C, a orbitat odată planeta Nibiru, sediul extratereştrilor Anunnaki. Nibiru a fost captat, de asemenea, şi de Soare, şi de aceea el este prins între cele două sisteme solare într-o călătorie eliptică, de circa 3.600 de ani.

Aşadar, mitica planetă Nibiru şi extratereştrii Anunnaki ar proveni de pe Sirius. Foarte interesantă idee… Toate se leagă, mai ales că într-un articol din aprilie 2013, „Dragonii din legende sunt de fapt extratereştrii de pe Sirius care au coborât pe Pământ pentru a împărtăşi din înţelepciunea lor oamenilor” presupuneam o altă idee, şi anume aceea că un cercetător elvețian, care a studiat diverse mituri, legende și basme despre dragoni din Europa, Asia, Africa și America, au ajuns la concluzia că strămoșii noștri chiar i-au întâlnit pe dragoni, între anii 2.500-4.000 î.Hr., ei provenind de pe Sirius! Am putea astfel presupune că extratereştrii Anunnaki ar fi de fapt dragonii din legendele vechi şi aceştia ar proveni de pe planeta Nibiru ce orbita odată în jurul lui Sirius C? De asta secta Illuminati venerează steaua Sirius, pentru dragonii Anunnaki din Nibiru? De asta în marile blazoane regale ale lumii întâlnim dragoni, care sunt de fapt extratereştrii Anunnaki de pe Sirius? Iată câteva enigme ale lumii care, încet-încet-ar putea fi dezlegate…