Oamenii reprezintă o specie „amnezică”, „hipnotică”; de asta civilizaţiile extraterestre avansate ne ignoră! Trebuie, mai întâi, să ieşim din iluzia cosmică…

Oamenii de pe Terra au devenit prizonieri ai conştiinţei periferice, centrată în egoul limitat, care le-a fost implantat, care printr-o programare defectuoasă se identifica cu ceea ce cred ca posedă: nume, corp, cunoaştere, averi, puteri, poziţii sociale si profesionale, plăceri. Socrate acţiona in direcţia detaşării de falsele valori, cu care am fost condiţionaţi sa ne identificam (nume, familie, ranguri, roluri, naţie, limba, drapel, lucruri, confort, vicii, fiinţe dragi, corp), pentru a declanşa eliberarea din „peşteră” si regăsirea de sine sau „a doua naştere”.

Marele savant român Henri Coandă spunea că suntem consideraţi „o civilizaţie amnezică”, aflată într-un fel de transă hipnotică, pe care noi o numim ştiinţă, cultură si religie, iar civilizaţiile galactice o mai numesc „stare recipient”, „moarte”. Priviţi mai atent în jur şi vedeţi câţi dintre semenii noştri au făcut ceva pentru menirea pe care o are omul. Câţi dintre contemporanii noştri au ajuns la „izvorul” de viaţă, de fericire necondiţionată şi de creaţie şi câţi au trăit doar ca nişte recipiente, care mereu aleargă după umplere cu hrana, plăceri, glorie şi informaţii ? Descoperirile secolelor trecute au fost făcute de o mână de oameni, în timp ce restul dorm sau se omoară să acumuleze ce au creat alţii, deformând şi alterând menirea valorilor create.

O viaţă risipită acumulând nişte pietricele de pe malul unui ocean, pietricele pe care oamenii le consideră bani, valori de artă, metale preţioase, bunuri şi plăceri. O asemenea viaţă este, după părerea civilizaţiilor galactice avansate, o existenţă de „recipient” sau, cum zicea Leonardo da Vinci: „o viaţă de ramă”.

Problema pe care o avem de rezolvat trebuie s-o rezolvăm noi înşine, fiindcă nimeni nu poate parcurge drumul în locul nostru. Trebuie să ne descoperim pe noi înşine. Nicio civilizaţie galactică nu poate oferi unei alte civilizaţii ceva ce ea însăşi nu obţine ancorându-se în Conştiinţa Cosmică omniprezentă holografic; dacă nu obţine înseamnă că nu este pregătită să primească şi că i se face un rău dăruindu-se o tehnologie, care o poate anihila. Dincolo de un anumit prag nimeni nu mai poate face nimic pentru noi, dacă nu acţionăm pentru a ne dehipnotiza, pentru a ne trezi. Hipnoza este doar scara pe care trebuie să urcăm, după ce tot pe această scară am coborât şi am căzut în robia identificării şi a manipulării. Oamenii de pe Terra au ajuns robii iluziei că realitatea este identică cu realitatea secundă, reflectată pe ecranul mental, prin impulsuri generate simţuri, de vorbe, de procesarea mentală, când de fapt această reflexie nu este decât o iluzie(maya), un joc de umbre pe peretele mental al peşterii.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.