ATENŢIE! Acest articol s-a inspirat din cartea lui J. R. Terrier – „History of Easter – Hidden, Secret Origins and Mystery Religion„.
Zeii din antichitate, prezentaţi în atâtea legende străvechi, erau, de fapt, extratereştrii Anunnaki. Religiile păgâne i-au venerat sub diferite nume, şi sub ritualuri aproape identice. Iar totul se învârte în jurul lui Moloch sau Ba’al – dar numele său adevărat a fost Marduk, fiul liderului suprem Anunnaki pe Terra, Enki şi al soţiei sale, Damkina.
Enki a mai avut un fiu, pe nume Dumuzi sau Nimrod, fiind astfel fratele lui Marduk. Nimrod şi verişoara sa, Semiramis (sau Inanna) s-au căsătorit; extratereştrii Anunnaki se căsătoreau între ei, fiind adesea rude apropiate, pentru a-şi păstra sângele regal, aşa cum au făcut mai târziu regii pământeni de mai târziu (şi ei descendenţi ai extratereştrilor Anunnaki). Semiramis a fost cunoscută şi sub numele de zeiţa Ishtar, statuia sa putând fi observată pe Pământ peste tot, cele mai celebre fiind „Statuia Libertăţii” din New York şi „statuia-simbol” a studiourilor de filme Columbia.
Atunci când Nimrod / Dumuzi a murit, verişoara sa soție Semiramis / Inanna credea că un copac verde a crescut peste noapte dintr-un ciot de copac mort, ca şi cum spiritul mort al soţului său a pătruns în acel copac.
Există două versiuni ale povestirii: una care spune că aniversarea lui Dumuzi era pe 25 decembrie, iar spiritul său va vizita copacul veșnic în fiecare an, la această dată, pentru a lăsa cadouri la el. Cea de-a doua versiune afirmă că fiul lui Semiramis şi al lui Nimrod, Tammuz, s-a născut pe 25 decembrie.
Oricare versiune este adevărată, un lucru este clar: „bradul de Crăciun” este de fapt „copacul lui Nimrod”.