Vă relatez următoarea întâmplare, după un site în limba rusă. Dacă o credeţi sau nu, rămâne la latitudinea dvs; eu doar mi-am făcut doar datoria să vă o relatez. Da, ştiu, toată povestea poate fi o născocire, dar dacă există şi un sâmbure de adevăr în ea? De ce trebuie s-o respingem brutal din prima? Doar că pare prea incredibilă? Multe lucruri care păreau iniţial incredibile s-au dovedit până la urmă a fi adevărate…
Totul s-ar fi întâmplat la începutul lunii septembrie 1969, într-un sat din Rusia, denumit Ravchik, din regiunea Kemerovo. În timpul lucrărilor la o mină de cărbune aflată la o adâncime de peste 70 metri, doi mineri au descoperit un sicriu de marmură uluitor. Şeful de tură, Alexandr Masalgina, a dat ordin imediat ca toate lucrările să se oprească.
Sicriul a fost adus la suprafață și a început să se deschidă singur. Nu atât datorită loviturilor inerente ridicării sale, dar mai ales ca urmare a efectelor căldurii solare, care a făcut să se scurgă un lichid limpede, roziu, asemănător cristalului. Tot sicriul era umplut cu acest lichid, dar, în interiorul lui se afla o femeie moartă, de o frumuseţe răpitoare, care avea aproximativ 30 de ani, ochi mari şi albaştri şi larg deschişi. Părul îi era brunet, cu nuanţe roşiatice, în bucle, iar mâinile îi erau albe. Femeia părea că doarme, nu că era moartă. Ea a fost denumită „prinţesa Tikalschi”.
Femeia era îmbrăcată într-o rochie de dantelă şi transparentă, care ajungea mai jos de genunchi. Mânecile rochiei erau scurte şi brodate cu flori colorate. Nu avea pe ea lenjerie de corp. Lângă capul ei se afla un obiect negru, dreptunghiular, rotunjit la un capăt, ca o cutie de metal, având o lungime de 10 centimetri, ce părea a fi un fel de… telefon mobil!
Timp de 15 ore, sicriul a fost deschis şi a fost văzut de aproape tot satul, care a rămas înmărmurit de această descoperire. Totul a durat până când au aflat autorităţile comuniste; au venit imediat armata şi miliţia. Autorităţile le-au spus oamenilor să stea departe de sicriu, căci acesta poate fi contaminat, apoi au sigilat sicriul şi l-au pus într-un elicopter. Pentru a uşura greutatea sicriului, autorităţile au decis eliminarea lichidului misterios cu ajutorul ueni pompe; după eliminarea lichidului, trupul mort al femeii începu să se înnegrească. Văzând acest lucru, autorităţile au luat decizia de a turna înapoi lichidul în sicriu; trupul femeii şi-a recăpătat pe loc înfăţişarea iniţială de frumuseţe. Sicriul a fost dus cu elicopterul la Novosibirsk.
Un profesor a analizat mai târziu sicriu şi trupul mort al femeii şi a ajuns la concluzii şocante. El a spus că această descoperire va schimba total istoria omenirii şi că, într-un viitor apropiat, oamenii de ştiinţă sovietici vor publica concluziile lor, aruncând lumea științifică în stare de șoc. Vârsta trupului femeii şi a sicriului ar fi, conform profesorului rus, de cel puțin 800 de milioane de ani!
Interesant e faptul că martorii descoperirii au murit în anii următori, din „cauze naturale” sau din cauza „accidentelor”, ceea ce creează suspiciunea că ei au fost reduşi la tăcere pentru totdeauna. În 1973, deci 4 ani mai târziu, autorităţile, însoţiţi de mulţi militari, miliţieni şi muncitori, au desfăşurat ample lucrări de săpături în regiunea în care s-a descoperit sicriul misterios.
Povestea mi se pare prea incredibilă pentru a fi adevărată…