O nouă specie umană descoperită îi şochează pe paleontologi – Homo Naledi. Dovada că teoria evoluţionistă clasică este greşită!

24 vizualizari

Originea umană… cine suntem noi și de unde venim? Pentru a afla răspunsul la această întrebare, paleontologii trebuie să analizeze fosile umane, care datează de mii, zeci de mii, sute de mii sau milioane de ani. În anul 2015, o echipă de paleontologi, au descoperit un nou gen de hominizi – Homo Naledi.

Ultimii strămoşi comuni între oameni şi maimuţe au apărut acum 6-8 milioane de ani. Hominizii timpurii (strămoşii oamenilor de astăzi) au evoluat într-un grup cunoscut sub numele de „australopitecini”. Aceştia au evoluat în genul „Homo” şi în oamenii moderni.

Cu fiecare nouă fosilă descoperită, ne apropiem mai mult pentru a descoperi cine suntem noi şi de unde provenim. Cu aceste noi fosile descoperite, oamenii de ştiinţă şi-au dat seama că trebuie să facă modificări în acest arbore. Până la această descoperire, se credea că se cunoaşte modelul evoluţionar. Dar fosilele noi descoperite sugerează faptul că populaţiile timpurii ale genului „Homo” au evoluat în Africa în urmă cu 2-3 milioane de ani. Asta înseamnă că în urmă cu aproximativ 300.000 de ani avem primele semne ale existenţei oamenilor moderni.

Vechile fosile demonstrau anumite tendinţe de la vechii noştri strămoşi la oamenii moderni. De exemplu, creierul nostru a devenit mai mare, faţă de restul corpului. Pelvisul nostru a devenit în formă de bol, iar forma mâinilor noastre sugerează o schimbare, prin folosirea instrumentelor de piatră, petrecând mai puţin timp în copaci. Dar aceste noi fosile descoperite schimbă tot ceea ce ştiam despre aceste tendinţe şi ne forţează să schimbăm felul în care ne gândim la evoluţia umană.

În Africa de Sud se găsesc numeroase situri arheologice, în care s-au descoperit sute şi mii de fosile. Iar noile fosile descoperite provin din Africa de Sud, mai precis din „Camera Dinaledi”, din sistemul de peşteri „Rising Star”. Din aceste peşteri au fost găsite până în prezent circa 1.800 de fragmente care reprezintă aproximativ 15 schelete individuale.

Echipa de paleontologi a avut rolul de a compara şi a analiza fosilele, pentru a identifica cărei specii aparţin fosilele. Ei au constatat că diferitele părţi din scheletele descoperite nu se potrivesc niciunei specii cunoscute până în prezent. Craniul sau pelvisul lor parcă proveneau din specii diferite. Anatomia scheletelor nu avea niciun sens, nepotrivindu-se cu modelul evoluţiei umane. Aparţinea geniului „Homo”? Era vorba de australopitecini? Sau poate că era vorba de o nouă specie?

În cele din urmă, paleontologii au decis că scheletele din „Rising Star” aparţineau unei noi specii de strămoşi umani, care a fost denumită „Homo naledi”. Din cap până în picioare, fosilele prezentau şi caracteristici primitive, dar şi moderne. Craniul pare a fi mai aproape de speciile timpurii ale geniului „Homo”, ca Homo habilis sau Homo erectus. Totuşi, creierul este jumătate din mărimea creierului uman modern, fiind chiar mai mic decât oricare fosilă de creier găsită ce aparţine genului „Homo”.

Să ne referim la dinţi… la oamenii moderni, cel de-al treilea molar este cel mai mic, în timp ce primul molar este cel mai mare. În schimb, la Homo naledi este invers: primul molar este cel mai mic, pe când al treilea este cel mai mare. Din punct de vedere al poziţiei umerilor, echipa de cercetători a dedus că Homo naledi era un căţărător, iar degetele curbate sunt caracteristice genului „Homo”. Totuşi, încheietura mâinii şi picioarele mai lungi sunt caracteristice altor specii umane.

Ţinând cont de creierul mic, paleontologii au crezut iniţial că fosilele ar trebui să aibă 2 milioane de ani vechime, însă, după mai multe analize s-a estimat că Homo naledi are între 235.000 şi 335.000 de ani vechime, extrem de recent pentru un creier atât de mic. Acest lucru se bate cap în cap cu idee evoluţionistă că creierul uman a devenit, de-a lungul timpului, din ce în ce mai mare, raportat la trup. Nicio altă specie nu mai există cu acest mix de trăsături primitive. De ce există atât de multă variaţie în genul Homo?

O altă consecinţă a descoperirii arată că acum 300.000 de ani, în Africa, co-existau diferite specii de oameni primitivi cu oamenii moderni. Până la această descoperire, se ştia doar de existenţa oamenilor moderni în Africa, cu creierul mare. Oare s-au împerechiat între ei? Oare au concurat între ei?

Sursa (traducerea si adaptarea proprie): videoclipul YouTube „How a new species of ancestors is changing our theory of human evolution by Juliet Brophy”