Noi dezvăluiri incredibile despre societatea secretă „Cei nouă oameni necunoscuţi” şi despre cele nouă cărţi misterioase ale omenirii!


9 oameni necunoscutiÎntr-un articol precedent (Societatea secretă “Cei nouă oameni necunoscuţi” şi cele nouă cărţi secrete ale omenirii! Din ele putem afla mistere incredibile, ca de exemplu călătoria în timp sau în alte dimensiuni!) vorbeam despre existenţa unei societăţi secrete, denumită „Cei nouă oameni necunoscuţi”, care are rolul de a menţine secrete cunoştinţele Universului, pentru a nu încape în mâna unor răuvoitori. Fiecare din cei 9 înţelepţi deţine câte o carte secretă, iar subiectele celor nouă cărţi sunt din următoarele domenii: propagandă, fiziologie umană, microbiologie, alchimie, comunicare, gravitaţie, cosmologie, lumină şi sociologie.

Papa Silvestru al II-lea şi misteriosul său cap de bronz, invenţie „furată” dintr-una din cele 9 cărţi misterioase

În articolul acesta voi continua dezvăluirile despre cele nouă cărţi misterioase. Un indiciu că ele chiar ar putea exista se poate găsi în legenda papei Silvestru al II-lea, care s-a născut ca Gerbert d’Aurillac în 920 și a fost un călugăr benedictin, profesor la Universitatea din Reims, arhiepiscop de Ravenna, și, în final, papă. Silvestru al II-lea şi-a petrecut ceva timp în Spania înainte de a face o excursie în India, din motive necunoscute. La întoarcerea sa, el a adus cu el o serie de cunoștințe, care erau incredibile pentru timpul său și care i-au nedumerit pe cei din jurul lui.

Se spune că papa deţinea un automat de bronz care răspundea la întrebări. Automatul fusese construit de însuşi Papa „în anumite condiţii stelare şi planetare”. Acest ordinator primitiv răspundea cu „da” sau „nu” la întrebări importante referitoare la politică sau religie. Documente despre această „programare” trebuie să existe încă la biblioteca Vaticanului. „Capul magic” a dispărut după moartea pontifului. Deşi părea a fi un robot primitiv, mulţi din vremea sa l-au considerat a fi o magie. Acesta a fost doar unul din multele gadget-uri uimitoare, pe care Silvestru al II-lea le-a construit de-a lungul anilor odată cu întoarcerea sa din India; se presupune că papa a „furat” această cunoaștere dintr-una din cele nouă cărţi misterioase.

Despre acest cap de bronz vorbitor putem citi într-o lucrare din 1954, intitulată „Calculatoare şi Automatizări” şi în care se spune următoarele:

„Trebuie să presupunem că Silvestru avea cunoștințe extraordinare și calificări mecanice remarcabile. Acest cap vorbitor trebuie să fi fost modelat „într-o anumită conjuncție de astre, care apare în momentul exact când toate planetele încep să-şi alinieze cursurile”. S-a afirmat că Gerbert a fost în măsură să producă o astfel de mașinărie pentru că a făcut un pact cu diavolul, căruia i-a jurat credință veșnică”.

Una din cele 9 cărţi misterioase era o carte de necromanţie?

Despre legenda pactului dintre papa Silvestru şi diavol, am scris şi eu în articol în 2012, intitulat Papa Silvestru al II-lea a ajuns pontif cu ajutorul Satanei, după ce a furat o carte de necromanţie. Citez din articol:

Se crede că Silvestru ar fi ajuns pe scaunul papal ca urmare a ajutorului acordat de Satana. În tinereţea sa, Silvestru a fost călugăr, dar a părăsit mănăstirea, pentru a deveni un discipol al Satanei. El s-a dus în Spania, unde a studiat magia la filozoful Saracen, căruia i-a devenit discipol. Totuşi, el i-a furat maestrului său o preţioasă carte de necromanţie, şi a aflat astfel secretele magiei negre. Degeaba l-a urmărit magicianul pentru a-şi recupera cartea (ghidându-se după stele), căci Silvestru a reuşit să scape de el, ascunzându-se sub un pod de lemn, unde, suspendat între cer şi pământ, a devenit invizibil faţă de magician.

Se spune despre Silvestru că ar fi deţinut un cap de bronz, pe care-l consulta în mod regulat cu privire la diverse subiecte diabolice. Capul metalic ar fi răspuns la întrebări cu “da” sau “nu”.

Fiind dornic pentru a afla cât va dura domnia sa, Silvestru a primit răspunsul de prinţul întunericului că va domni mult timp, atât timp cât va sta departe de Ierusalim. Se pare că Silvestru a uitat de acest sfat, întrucât, după câţiva ani, s-a dus în “oraşul sfânt”, unde s-a îmbolnăvit grav.

Pe patul morţii, dându-şi seama de greşeala făcută în timpul vieţii, Silvestru s-a confesat şi a mărturisit toate păcatele săvârşite. El a cerut ca, după moartea sa, mâinile şi limba sa să-i fie tăiate, întrucât cu ele l-au servit pe Satana. După aceea, trupul său să fie pus într-o trăsură cu cai, fără vizitiu, şi, oriunde s-ar opri, acolo să-i fie înmomântat trupul. La scurt timp după moartea sa, în mormântul său s-au auzit zgomote suspecte, ca semn al faptului că acest papă s-ar zvârcoli şi după moarte pentru faptele făcute în timpul vieţii.

Dacă vom combina datele din articolul de mai sus cu cele privind ipoteza că papa Silvestru şi-a luat cunoştinţele extraordinare dintr-una din cele 9 cărţi, putem ajunge la concluzia că filozoful Saracen era unul din cei nouă înţelepţi ai lumii, care păstra una din cele 9 cărţi misterioase.

Alte personalităţi care s-au inspirat din cunoştinţele celor nouă cărţi

Silvestru al II-lea nu a fost singurul care şi-ar fi luat cunoştinţele din ele 9 cărţi. Pe listă se mai află multe nume de savanţi care se presupune că s-au inspirat din aceste cărţi. De exemplu, în India avem doi „candidaţi”: Vikram Sarabhai, una dintre cele mai importante personalităţi ale programului spaţial indian sau Jagdish Chandra Bose, om de ştiinţă care a contribuit mult la creşterea ştiinţifică şi tehnologică a Indiei. Apoi, marele chimist şi microbiolog francez Louise Pasteur se spune că şi-ar fi luat cunoştinţele din cartea misterioasă despre microbiologie.

În timpurile moderne, popularizarea societăţii secrete „Cei nouă oameni necunoscuți” a început în secolul al 19-lea cu scriitorul francez Louis Jacolliot (1837-1890), cel care a devenit celebru după ce a pus semn de egalitate între povestea lui Iisus Hristos din Biblie cu cea a zeului indian Krishna. Jacolliot, care a făcut o serie de călătorii în India, spune că această societate secretă chiar există.

Jules Verne s-a inspirat şi el din cele nouă cărţi?

Se pare că însăşi marele scriitor Jules Verne ar fi avut acces la unele cunoştinţe ale acestor nouă cărţi, căci el a prezis de multe ori progrese tehnologice care au apărut în deceniile următoare. Despre acest subiect, am scris mai multe articole. De exemplu, într-un articol din 2010, Jules Verne mai tare ca Nostradamus? Sau încă o dovadă că americanii n-au fost pe Lună? făceam comparaţia dintre datele aproape exacte ale misiunii Apollo VIII NASA cu cele din romanul lui Jules Verne, „De la Pământ la Lună”:

În cartea lui Jules Verne                                              Nava cosmică Apollo VIII

Locul de lansare: Florida, S.U.A.                            Florida, S.U.A.
Echipaj: 3 oameni                                                         3 oameni
Greutatea (masa): 5.347 kg                                     5.621 kg
Lungimea: 3,65 m                                                        3,65 m
Viteza: 40.000 km/h                                                    40.000 km/h
Material de construcţie: fontă şi aluminiu          aliaj de aluminiu
Sistemul de frânare: retrofuzee                              retrofuzee

Într-un alt articol din iulie 2013 (“Paris în secolul al XX-lea”, o altă carte vizionară a lui Jules Verne, în care acesta ghiceşte pur şi simplu ce se va întâmpla peste un secol în Paris!), arătam că în romanul său de tinereţe, Parisul în secolul XX (scris în anul 1863), Jules Verne anticipează atât de bine tabloul Parisului modern în aşa măsură că poate numai mici corecturi ar mai putea fi făcute. În Parisul anilor 1960 circulau metrouri silenţioase automatizate, automobile şi taximetre alimentate cu gaz, comunicarea datelor la distanţă se face prin telegrafia fotografică (Fax), străzile sunt luminate electric, există automate capabile să scrie prin impulsuri electronice, se compune muzică electronică, iar delincvenţii sunt executaţi pe scaunul electric.

„Cei nouă oameni necunoscuţi” e o organizaţie reală?

Un alt scriitor care a adus la cunoştinţa publicului existenţa celor nouă oameni necunoscuţi a fost autorul britanic Talbot Mundy, care a petrecut 25 de ani în India şi în cărţile căruia găsim multe detalii despre societatea secretă, despre cele 9 cărţi de cunoştinţe şi despre limbajul artificial utilizat, cunoscut doar de către înţelepţi. Cărţile lui Talbot Mundy ar fi rămas pură ficţiune, dacă nu şi alţi autori ar fi scris despre acest subiect, ca de exemplu Louis Pauwels și Jacques Bergier, aceştia susţinând că „cei nouă oameni necunoscuţi” e o organizaţie reală, alimentând astfel diferite teorii ale conspiraţiei.

Cine sunt cei nouă oameni necunoscuţi? Totul e un mit sau există şi fărâme de adevăr? Totul e conspiraţie nebunească, bazată pe o ficţiune pură, sau, într-adevăr, trăiesc în lume nouă înţelepţi însărcinaţi cu deţinerea tuturor cunoştinţelor omenirii? Probabil că nu vom şti niciodată răspunsul la aceste întrebări…

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.

Lasă un comentariu

Ads Blocker Image Powered by Code Help Pro

Aveti un program de blocare a reclamelor

Va rugam sa ne sustineti, dezactivand programul de blocare a reclamelor. Va multumim!

Powered By
100% Free SEO Tools - Tool Kits PRO