O catastrofă nucleară imensă a avut loc în America în jurul anului 12500 î.Hr. – spune o cercetare ştiinţifică

Într-o cercetare intitulată „Terrestrial Evidence of a Nuclear Catastrophe in Paleoindian Times”, adică „Dovezi terestre a unei catastrofe nucleare în timpurile paleoindiene”, cercetătorii Richard Firestone şi William Topping scriu următoarele:

* Datările cu radiocarbon pentru resturile din Pleistocen în nord-estul Americii de Nord, conform oamenilor de știință Richard Firestone (de la Lawrence Berkeley National Laboratory) și William Topping, arată că acestea sunt până la 10.000 de ani mai recente decât cele din partea de vest a ţării. Datarea prin alte metode precum termo-luminiscența (TL), geoarheologia și sedimentarea sugerează că multe datări cu radiocarbon sunt extrem de greșite. De exemplu, materialele din situl paleoindian Gainey din Michigan (SUA), datat cu radiocarbon în anul 2880 î.Hr., sunt de fapt din jurul anului 12.400 î.Hr. (după datarea cu TL).

* Se pare că sunt atât de multe anomalii de acest tip, raportate în SUA și în Canada, că ele nu pot fi explicate prin vechi aberații în atmosferă sau prin contaminare de mostre de date (o sursă comună de eroare în datarea cu radiocarbon). Presupunând se folosesc metode corecte de datare cu radiocarbon, resturile organice asociate cu an artefact va da o vârstă radiocarbonică mai recentă decât sunt de fapt, doar dacă acestea conțin un fragment artificial de radiocarbon înalt.

* Cercetările indică faptul că întreaga regiune a Marilor Lacuri (și nu numai) a fost supusă unui bombardament cu particule şi unei iradieri nucleare catastrofale care
a produs neutroni termici secundari din interacțiunile cu raze cosmice. Neutronii au produs cantități neobișnuit de mari de Pu239 și a modificat substanțial raţiile naturale de abundență a uraniului în artefacte sau în oricare alte materiale expuse, inclusiv în sedimente. Acești neutroni au transmutat azotul rezidual din cărbunii datați în radiocarbon, explicând astfel datele anormale.

* Creșteri puternice ale C14 sunt evidente în datele marine la 4.000 î.Hr., la anii 32.000-34.000 î.Hr. și în jurul anului 12.500 î.Hr. Energia enormă eliberată de catastrofa din anul 12.500 î.Hr. ar fi putut încălzi atmosfera la peste 1000 C. Efectele radiațiilor asupra plantele și animalele expuse la razele cosmice ar fi fost letale, comparabile cu iradierea într-un reactor de 5 megawați mai mult de 100 de secunde. Emisfera vestică a fost mai afectată decât cea estică, America de Nord mai mult decât America de Sud, iar estul Americii de Nord mai mult decât vestul Americii de Nord.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.