Site de secrete, stiinta si metafizica

Misterioasele 5 coifuri de aur şi argint ale regilor traci! Au ele vreo legătură cu posibila comoară a 12 regi daci din aur, cu coroană pe cap?

76 24

coif argintÎntr-un nou articol interesant publicat de cotidianul “Adevarul”, ni se povesteşte despre cele 5 coifuri ale regilor traci care au fost găsite pe teritoriul României, găsite la sute de km unul de altul.

Misterioasele coifuri de aur şi argint vin să întărească teoria potrivit căreia teritoriul României a fost, cu mii de ani în urmă, leagănul unei vechi şi puternice civilizaţii şi că Burebista n-ar fi fost primul rege din zonă. Legenda spune că, la începuturile istoriei, regii traci, despre care Homer a scris ca erau stăpânitorii Lânii de aur, erau uniţi între ei printr-un jurământ tainic. Aceeaşi legendă admite faptul că, pe teritoriul României, triburile tracice erau unite între ele, cu mult înainte de Burebista. Unii istorici admit existenţa unei Frăţii regale a tracilor. Cei aleşi erau iniţiaţi în ”Taina Jurământului”, un jurământ care garanta tăcerea în faţa duşmanilor. Tăcerea era menită să protejeze comorile şi tezaurele ascunse ale tracilor.

Cei iniţiaţi în ”Taina Jurământului“ purtau coifuri de aur sau de argint aurit cu însemne anume, care aveau o anumită semnificaţie. Coifurile amintesc de eroii descrişi de Homer în Iliada şi Odissea: „Neteda-i piele ferind, căci ea e păzită de coiful cel cu plăci de metal şi cu ochi, dăruit de Apolon…”; „Pune şi coiful de aur crestat şi cu patru gurguie, care-ar putea ocroti pedestrime-a o sută de-oraşe…”. Istoricii care au analizat locurile în care au fost descoperite cele cinci coifuri au ajuns la concluzia că unind pe hartă localităţile se realizează un arc de cerc, care începe din Cucuteni-Iaşi , trece prin Agighiol-Tulcea, prin Poiana-Coţofeneşti -Prahova, continuă cu Peretu- judeţul Teleorman şi se opreşte la Porţile de Fier- judeţul Mehedinţi.

Primul coif – coiful de la Porţile de Fier – a ajuns, din păcate, la Muzeul din Detroit (SUA), fiind descoperit în zona Porţile de Fier de un marinar care a observat mai multe obiecte în apă. Istoricii au stabilit că obiectul (coiful de aur) datează din a doua jumătate a secolului al IV-lea î.Hr.

Al doilea coif – coiful de la Poiana-Coţofoneşti – a fost descoperit în anul 1928 în satul Coţofăneşti din Prahova, de către un elev al şcolii primare din localitate. Aceasta a dat întâmplător în curtea şcolii peste o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, aproape intactă. Descrierea coifului este următoarea: ”Coiful are o calotă de aur împodobită cu şapte rânduri paralele de nasturi conici radiaţi, are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri. Cea din faţă reprezintă o pereche de ochi holbaţi, cu sprâncene duble şi întoarse în aşa fel încât să inspire groază. Cea din spate, despărţită în două registre, înfăţişează în registrul superior figuri de oameni fantastici, cu picioarele în formă de şerpi, iar în cel inferior animalele fantastice urmărindu-se unele pe altele. Cele două plăci laterale reprezintă scene de sacrificiu, cu preoţi purtând pe cap tiare. După alţi autori, pe cele două obrăzare fixe dreptunghiulare, care au fiecare câte un orificiu la bază, este reprezentată aceeaşi scenă de sacrificiu: un războinic înjunghiind un berbec”. Coiful se află expus la Muzeul de Istorie al României din Bucureşti.

 

coif de aur tracic

Al treilea coif – coiful de la Cucuteni (Iaşi) – împreună cu un valoros tezaur, a fost scos la lumină tot printr-o descoperire întâmplătoare. Coiful cu înălţimea de 34,5cm cântărea 500 de grame.

coiful Cucuteni

Al patrulea coif – coiful de la Agighiopol – săpăturile de la Agighiopol au scos la lumină un tezaur funerar care conţinea, pe lângă piese de echipament militar, şi un coif de argint. Mormântul a fost atribuit unei căpetenii de trib. Coiful este lucrat dintr-o placă subţire de argint, placat cu aur cu decoraţiuni bogate. Nelipsiţi sunt cei doi ochi care se regăsesc şi pe alte coifuri.

Al cincilea coif – coiful de la Peretu (Teleorman) – tezaurul de la Peretu a fost descoperit întâmplător de un localnic în 1971. Lama tractorului cu care săteanul lucra pe pământul CAP-ului din localitate s-a împiedicat în obiectele metalice vechi de mii de ani. Spre uimirea localnicilor care cunoaşteau de ani de zile movila din curtea CAP-ului şi n-au bănuit niciodată ce s-ar putea ascunde sub ea, locul s-a dovedit a fi un mormânt traco-getic vechi de aproximativ 2500 de ani. Coiful, expus în prezent la Muzeul de Istorie din Bucureşti, este împodobit cu reprezentari animaliere în relief, având în frunte doi ochi cu sprâncene mari. Pe cele doua obrăzare ale coifului apa însemne diferite. Pe obrazul stâng al coifului este reprezentat un ţap sau un cerb, iar pe cel drept un vultur care tine un peşte în cioc si un animal în gheare. Pe toată porţiunea coifului ce protejează ceafa sunt trei cerbi.

coiful peretu

P.S. Comorile tracilor şi geto-dacilor sunt cu adevărat uluitoare. Într-un articol din 2014 (Într-un testament incredibil, un clujean ne povesteşte de existenţa unei comori fabuloase pentru poporul român! Acolo găsim 12 regi din aur, cu coroane pe cap şi pergamente inestimabile!), vorbeam despre testamentul de acum 300 de ani al unui clujean, pe nume Pavel Varga, care spune că a dat peste o ascunzătoare în care s-ar fi aflat 12 regi cu coroane pe cap, toţi din aur şi împodobiţi cu pietre scumpe! Să fi fost aceştia 12 regi daci sau traci?

Citește și

Utilizăm cookie-urile pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea site-urilor noastre, pentru a te ajuta să navighezi mai eficient de la o pagină la alta, pentru a memora preferinţele tale şi, în general, pentru a îmbunătăţi experienţa utilizatorilor. Accept Cititi mai multe

Politica de intimitate si Cookie