Orgoni Crystal

 
Orgoni Crystal

 

Moartea misterioasă a lui Amschel Rothschild, şeful imperiului financiar Rothschild din Anglia: mass-media a vorbit foarte puţin despre ea! Are vreo legătură cu China?

2435

blankVom vorbi astăzi despre o crimă conspiraţionistă care a avut loc în anii ’90. În calitatea lui de fiu mai mare al familiei Rothschild din Anglia, Amschel Rothschild a devenit director general al firmei Rothschild Asset Management în 1990, ajungând apoi președinte, în 1993. Din auzite, se pare că el era „nemulțumit” de rolul pe care-l avea de îndeplinit în cadrul imperiului financiar-bancar al familiei, fiind obligat să accepte această funcție de tatăl său, lordul Victor Rothschild.

Erau unele zvonuri neconfirmate, conform cărora ceilalți membri ai familiei ar fi fost nemulțumiți de politica lui de afaceri. Potrivit afirmațiilor ziaristei Sally Bedell Smith, firma Rothschild suferise o pierdere de aproximativ 9 milioane de dolari, în anul care a precedat moartea lui Amschel. Aceasta a survenit într-o perioadă în care Evelyn Rothschild (vărul său) tocmai formase o societate mixtă cu cea de-a doua bancă importantă din China. Într-un efort supraomenesc de a absorbi pierderea, Amschel plănuia consolidarea afacerilor de peste mări ale familiei, reunindu-le într-un consorțiu global, valorând 28 de miliarde de dolari.

Amschel Rothschild a fost găsit mort în baia de marmură a camerei lui de hotel din Paris, pe 8 iulie 1996. Zăcea la baza suportului de prosoape, care se găsea la o înălțime de numai 1,50 metri față de podea, ceea ce l-a determinat pe unul dintre reporterii prezenți acolo să comenteze: „În aceste condiții, probabil că unui bărbat înalt de 1,83 m nu i-a fost deloc ușor să se spânzure”. Purta doar un halat flaușat și unul dintre capetele cordonului acestuia era înfășurat în jurul gâtului său. Celălalt capăt era legat de bara de fixare în perete a suportului de prosoape, despre care se spune că a fost smulsă accidental de la locul ei de către unul dintre anchetatori.

Inițial, despre cauza morții s-a spus că fusese un infarct, dar, mai târziu, aceasta a fost schimbată în sinucidere prin strangulare, însă la locul faptei nu s-a găsit niciun bilet de adio, și nici vreo dovadă care să ne facă să ne gândim la o crimă, cu toate că raportul poliției privitor la acest caz a ajuns direct pe biroul ministrului francez de Interne, sărind peste etapele normale de parcurs în astfel de cazuri. Această manevră se pare că a fost făcută la rugămintea expresă a familiei, care dorea să evite publicitatea, fapt ce reprezintă o bună indicație privitoare la influența pe care o exercită asupra guvernului francez.

Fără a avea probleme personale evidente și în lipsa unui bilet de adio, sinuciderea era ipoteza cea mai puțin plauzibilă care să poată explica moartea lui Amschel.

În ciuda împrejurărilor ciudate în care a murit și a poziției importante deținute de el în lumea financiar-bancară mondială, mass-media aproape că nu au spus nimic despre moartea lui Amschel, iar verdictul medicului legist, potrivit căruia el se spânzurase, a fost consemnat fără a fi pus sub semnul întrebării sau comentat în vreun fel. Ediția din 1997 a publicației Britannica Book of the Year menționa moartea lui într-o singură propoziție. Era „îngropată” într-un capitol intitulat „Economie – Afaceri bancare” și avea următorul conținut: „Lumea financiar-bancară britanică a fost zguduită în iulie de aparenta sinucidere a lui Amshel Rothschild, director executiv al Departamentului de Administrare a Activelor și Investiții al sucursalei londoneze a Băncii Rothschild, prezumtiv moștenitor al imperiului bancar al familiei”; lipsa de comentarii privitoare la moartea în condiții îndoielnice a unei persoane atât de importante le dă foarte bine „apă la moară” celor ce susțin că mijloacele de informare sunt controlate în secret din culise.

Citiţi mai multe despre această “sinucidere suspectă” în cotidianul “New York Times” din 1996.

Orgoni Crystal