Mao, fondatorul comuniştilor chinezi, a vindecat 2.000 de orbi, muţi, surzi şi paralitici!
Dacă Iisus a înfăptuit cu adevărat miracolele pomenite în textele biblice, asta n-o vom şti sigur niciodată, însă se ştie din cele mai sigure surse că Messia al chinezilor, răposatul Mao, îi făcea pe orbi să vadă şi pe paralitici să umble. Nu vrem aici nici să ne batem joc de deşănţata propagandă politică a regimului roşu de la Pekin şi nici să ne încredem orbeşte în ea, vrem numai să analizăm nişte fapte pe care bunul simţ ne invită să nu le lăsăm deoparte cu o uşurinţă nejustificată.
Ne gândim la faptul că o echipă de medici chinezi, folosind fenomenul «gândirii invizibile a preşedintelui Mao» conjugat cu acupunctura, a reuşit în doi ani să vindece de infirmităţile lor mai bine de două mii de orbi, muţi, surzi şi paralitici.
Pacienţii vindecaţi în acest mod aproape miraculos au dansat, după cum anunţă agenţia China Nouă, pe scena unui teatru din Pekin în 1969, exprimând «din adâncul inimii fierbintea lor recunoştinţă pentru marele nostru preşedinte».
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Dacă Iisus a înfăptuit cu adevărat miracolele pomenite în textele biblice, asta n-o vom şti sigur niciodată, însă se ştie din cele mai sigure surse că Messia al chinezilor, răposatul Mao, îi făcea pe orbi să vadă şi pe paralitici să umble. Nu vrem aici nici să ne batem joc de deşănţata propagandă politică a regimului roşu de la Pekin şi nici să ne încredem orbeşte în ea, vrem numai să analizăm nişte fapte pe care bunul simţ ne invită să nu le lăsăm deoparte cu o uşurinţă nejustificată.
