Montezuma, împăratul aztec care sacrifica câte 10 oameni pe zi


montezuma7Montezuma al II-lea a fost împăratul aztecilor, iar aztecii erau nişte indieni care trăiau în Tenochtitlan sau Mexico City. Nu, nu erau totuna cu incaşii. Aveau ei părţile lor proaste, dar nu erau incaşi. Şi maiaşii erau altă naţie. Trăiau în Yucatan, Tabasco şi Guatemala şi făceau sculpturi pentru muzee. Se crede că toltecii, care au trăit chiar înaintea aztecilor, ajunseseră la un înalt nivel de civilizaţie. Toltecii au inventat calendarul aztec, cu ajutorul căruia toată lumea pierdea o grămadă de vreme. Nu erau decât cinci zile pe săptămână şi douăzeci într-o lună. Zilele se numeau Eecatl şi Coatl şi Mazatl şi Atl şi aşa mai departe, iar lunile se numeau Atlcoualco şi Etzalqualiztli şi Hueitacuhilhuitl, ceea ce nu le făcea cu nimic mai uşor de suportat. Asta ne aduce la Quetzalcoatl, care era un personaj mitologic solar cu pielea luminoasă şi o barbă mândră, ce părăsise ţara cu mult timp în urmă din pricina unor probleme cu Tezcatlipoca sau Yoalliehecatl, un alt personaj mitologic solar. Dar el a promis să se reîntoarcă în anul 1 al Acad şi să reînceapă lucrurile de unde le lăsase.

Ei bine, într-o zi a anului 1 a Acad, pe când Montezuma stătea pe tronul său, cu capul împodobit cu penele lungi şi verzi ale păsării quetzal, puse în valoare în mod foarte rafinat cu ajutorul câtorva pene roşu-aprins, uitându-se supărat la treizeci sau patruzeci dintre copii săi care se jucau într-un colţ cu nişte fasole mexicană şi întrebându-se dacă merita să fii împărat al aztecilor când tot ce-ţi aducea treaba asta erau doar nişte boabe de fasole.

Oricum, cineva a dat buzna înăuntru şi i-a spus că un străin cu pielea albă şi cu barbă se apropia de Mexico City. Normal că Montezuma a crezut că s-ar putea să fie Quetzalcoatl. Apoi s-a răzgândit. Montezuma era o fire slabă şi ezitantă. Nu ştia niciodată care avea să fie următoarea lui mişcare. Aşa că i-a trimis străinului o broderie de pene şi i-a zis să plece. Apoi i-a mai trimis nişte broderii de pene şi i-a zis să se întoarcă. Şi, bineînţeles că nu era Quetzalcoatl. Era Hernando Cortez cu o armată de spanioli, pe cai şi cu o femeie mexicană pe nume Marina, care îndeplinea funcţia de sfetnic de taină.

Cortez auzise că Montezuma avea o vistierie plină ochi de aur şi bijuterii care valorau multe milioane de pesos şi venise tocmai din Cuba special ca să-i facă o vizită de curtoazie, să-l felicite pentru că era aşa de bogat şi să-i aducă aminte că o inimă bună e mai de preţ decât tot aurul din lume. N-avea nici cea mai mică intenţie să fure aurul şi bijuteriile şi să se retragă înapoi la Havana! Afirmaţia de mai sus era doar o glumă…

Cortez şi Montezuma
Cortez şi Montezuma

Cortez a sosit în Mexico City în data de 8 noiembrie 1519 sau anul 1 al Acatl. Montezuma i-a dat nişte pene şi i-a spus că e bucuros să-l vadă pentru că între popoarele lor au existat mereu relaţii prieteneşti. Cum Cortez părea să-şi cam bage nasul prin încăperile palatului în căutarea a ceva, Montezuma i-a dăruit cinci smaralde false şi un colier făcut din carcasele unor raci mexicani împlătoşaţi. Drept urmare, Cortez l-a arestat pe Montezuma şi l-a ţinut prizonier până când s-a dat pe brazdă şi a scos la iveală o comoară.

Montezuma a fost descris ca reprezentând „o companie cu adevărat încântătoare.” O dată pe zi, în genere după-amiaza, îşi punea un veşmânt simplu de preot aztec şi făcea un sacrificiu în onoarea lui Mexitl, zeul războiului – de obicei era vorba de zece sclavi. Aceasta a devenit distracţia lui preferată.

Montezuma avea gusturi simple. Îi plăcea să bea chocolatl şi să mănânce câine înăbuşit şi porumb copt pe pănuşi. Montezuma cina întotdeauna singur, în spatele unui paravan. Nobilii stăteau de partea cealaltă a paravanului şi ascultau.

Aztecii erau foarte mâhniţi, pentru că Montezuma n-avea niciun drept să dea comoara naţională oricărui neică nimeni care-ar fi dorit-o. Astfel că Montezuma s-a înfăţişat pe acoperişul palatului şi le-a spus că Mexicul s-a schimbat în bine şi că totul va merge ca pe roate de-aici încolo, dar asta numai dacă îl lasă pe seama lui. Atunci unul dintre azteci a ridicat un pietroi şi i l-a aruncat lui Montezuma în cap şi ăsta i-a fost sfârşitul.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.

Lasă un comentariu

Ads Blocker Image Powered by Code Help Pro

Aveti un program de blocare a reclamelor

Va rugam sa ne sustineti, dezactivand programul de blocare a reclamelor. Va multumim!

Powered By
Best Wordpress Adblock Detecting Plugin | CHP Adblock