De ce incaşii, aztecii şi alte civilizaţii din America puneau aur în morminte? Pentru că era folositor în viaţa de după moarte, aşa cum i-au învăţat zeii-extratereştri?

34 vizualizari

În secolele XVI şi XVII, coloniştii spanioli, odată ce au explorat cele două Americi, au găsit o cantitate impresionantă de aur în templele, mormintele şi construcţiile mayaşilor, incaşilor şi aztecilor. Problema este că aceste popoare nu profitau de aur, care era împodobit doar pentru templele zeilor. Aztecii chiar au pus aurul la picioarele exploratorilor spanioli, crezând că ei reprezentau divinitatea care se reîntoarce. Incașii, mai târziu, nu au putut înțelege de ce spaniolii au venit atât de departe și totuşi erau înnebuniţi după aur, metal care pentru oameni n-ar fi avut nicio utilizare practică.

Toți cercetătorii sunt de acord că incașii și aztecii nu au folosit aurul în scopuri monetare și nici nu au acordat aurului vreo valoare comercială. De ce?

În ruinele unei culturi pre-incaşe de la Chimu, pe coasta peruviană, marele explorator al secolului al XIX-lea Alexander von Humboldt  (inginer minier prin profesie) a descoperit o cantitate mare de aur îngropată în mormintele umane. Descoperirea metalului l-a făcut să se întrebe de ce ar fi îngropat aurul, fără a fi folosit practic, de către cei morți? Nu cumva se credea că acest aur ar fi fost folositor într-o viață de după moarte, așa cum făcuseră odată strămoșii lor? Cine au fost aceia care au adus asemenea obiceiuri și credințe, și când? Cine a făcut ca aurul să fie atât de apreciat după moarte?

Poate că a fost vorba de „zei”. Din lacrimile zeilor s-a format aurul, au spus incașii. Și, îndreptându-ne spre zei, poate că ar trebui să ne aducem aminte de spusele Domnului biblic prin prorocul Agheu: „Al Meu este argintul, al Meu este aurul”, zice Domnul Savaot” (Agheu 2:8). Această afirmație biblică poate fi cheia pentru a descoperi misterele zeilor, a oamenilor și a civilizațiilor antice din America.