Site de secrete, stiinta si metafizica

Cum civilizaţia aztecă a fost decimată de variolă, din cauza cuceritorilor spanioli

0 18

În 1519, conquistatorul spaniol Hernando Cortes a adus variola de la Puerto Rico pe continentul nord-american, în special în Mexic, ceea ce a avut drept rezultat moartea a 3-4 milioane de nativi azteci lipsiţi de orice apărare biologică, una dintre cele mai devastatoare epidemii din istoria omenirii.

Cristofor Columb a adus variola în Santo Domingo, de unde s-a extins în Puerto Rico. Exploratorii spanioli erau în cea mai mare parte imuni la această boală mortală, la fel şi sclavii acestora. În realitate, nu Hernando Cortes a fost acela care i-a expus pe azteci la variolă. Este vorba de unul dintre sclavii lui care era infectat, dar imun (şi sclavii serveau ca soldaţi în armata invadatoare a lui Cortes), iar contactul lui cu aztecii a declanşat boala.

Panfilo de Narvaez a fost un agent involuntar al contaminării, vizita lui în Mexic, din anul 1519, împreună cu Cortes având drept rezultat moartea a 4 milioane de nativi azteci. O persoană infectată cu aceeaşi boală care s-ar plimba prin New York ar putea produce un dezastru similar.

Povestea lui Narvaez ne atrage atenţia asupra uneia dintre cele mai răspândite temeri din zilele noastre: aceea că o organizaţie teroristă va injecta unui „contaminator sinucigaş” un virus de variolă furat, şi îi va da drumul respectivei persoane într-un oraş foarte populat – cum ar fi New York-ul – lăsându-l să se plimbe printre oamenii neprotejaţi şi transmiţând virusul tuturor celor pe care îi întâlneşte. Aşa cum a fost cazul cu aztecii, în 1520, astăzi niciunul dintre noi nu este imun.

În 1980 s-a crezut că variola este complet eradicată, ultimul caz fiind semnalat în Somalia, în 1977. Mostre ale virusului de variolă au fost depozitate în laboratoare din Rusia şi Statele Unite şi nu putem exclude posibilitatea ca ele să cadă în mâinile teroriştilor.

Când a invadat pentru prima dată Tenochtitlan, Cortes a fost întâmpinat cu o rezistenţă destul de fermă. Şi nu este de mirare, căci aztecii erau puternici, bine hrăniţi şi mai aveau încă vreo câteva săptămâni până să simtă efectele virusului variolei cu care fuseseră infectaţi. Cortes s-a decis să se retragă şi se aştepta ca aztecii să-l urmărească şi să-şi angajeze trupele în luptă.

După mai multe săptămâni de pace şi în absenţa oricărui semn că ar putea fi urmărit, Cortes a trimis spioni înapoi la Tenochtitlan. Aceştia s-au întors şi au relatat că oraşul era slăbit şi mii de oameni se îmbolnăveau şi mureau.
La scurt timp după aceea, Cortes s-a întors şi şi-a definitivat cucerirea în trei luni cu ajutorul a numai cinci sute de oameni, după care s-a proclamat rege. Le-a poruncit aztecilor supravieţuitori, dintre care mulţi erau bolnavi şi muribunzi, să părăsească oraşul. După plecarea acestora, el şi oamenii lui au jefuit oraşul de aurul şi bijuteriile găsite, apoi l-au făcut una cu pământul. Când, în cele din urmă, Cortes a plecat, imperiul aztec nu mai exista.

Ceea ce a uşurat misiunea lui Cortes şi a dus la predarea în masă a oamenilor şi la căderea finală a oraşului a fost superstiţia aztecilor potrivit căreia zeii lui Cortes erau mai puternici decât propriii lor zei. Cum altfel se putea explica faptul că oamenii lui Cortes nu se îmbolnăveau?

Variola ajunsese pe continent şi, în mai puţin de o sută de ani, avea să apară la Boston şi să-i atace pe americanii nativi (amerindieni), lipsiţi de imunitate, aşa cum făcuse şi cu aztecii. Aceasta a provocat nenumărate decese şi, adăugate la politica de anihilare a populaţiei indigene din ceea ce avea să fie, curând, America, a dus la dispariţia, aproape în totalitate, a populaţiei americane native.

Citește și

Utilizăm cookie-urile pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea site-urilor noastre, pentru a te ajuta să navighezi mai eficient de la o pagină la alta, pentru a memora preferinţele tale şi, în general, pentru a îmbunătăţi experienţa utilizatorilor. Accept Cititi mai multe

Politica de intimitate si Cookie