De-a lungul istoriei umane, găsim tot felul de povești fascinante şi bizare, despre creaturi și oameni ciudați, iar printre ele se află numeroase rapoarte despre triburi de creaturi umanoide ciudate, fără cap.
Una dintre cele mai cunoscute povești se referă la un trib care ar fi trăit în Libia și în alte zone din nordul Africii. Aici exista un trib format din uriaşi, care avea înălțimi cuprinse între 2 şi 4 metri, caracteristica lor cea mai neobișnuită fiind aceea că în loc de capete aveau fețe direct pe piept.
Una dintre cele mai vechi mențiuni ale acestor creaturi a fost făcută de către marele scriitor și aventurier grec Herodot, care a scris despre ele în „Istorii” și le-a numit Akephaloi, adică „creaturile fără cap”. Herodot susține că a vorbit cu libienii, care au insistat că aceste creaturi erau foarte reale, nefiind vorba doar de un mit.
Câteva sute de ani mai târziu, autorul, naturalistul și filosoful natural Pliniu cel Bătrân a vorbit și el despre aceste creaturi. El a relatat despre creaturi sau popoare ciudate și fantastice, iar printre acesteau se numărau oamenii fără cap din Africa, pe care îi numea Blemmyae. El scrie în „Istoria naturală” că aceste creaturi nu au capete, „gurile și ochii lor găsindu-se în sânii lor”.
Pliniu cel Bătrân i-a descris ca pe niște sălbatici războinici, pe care nativii din regiune îi evitau cu orice preț. Relatările sale despre aceste creaturi arăta faptul că Pliniu credea că ele sunt foarte reale, fiind menționate alături de alte animale și popoare. Interesant este că Pliniu cel Bătrân susținea, de asemenea, că un trib similar de bărbați fără cap trăia în India.
În 1211 d.Hr., exploratorul Fermes a scris despre un trib de „oameni fără capete, având o culoare aurie, care au 4 metri înălţime și 2 metri lățime şi care locuiesc pe o insulă din râul Brisone (în Etiopia)”. În 1349, cărturarul și scriitorul catolic german Conrad din Megenberg a scris despre „oameni fără capete, înfricoșători, cu părul aspru, ca niște animale sălbatice” în lucrarea „Buch der Natur”.
Cartea „Călătoriile lui Sir John Mandeville”, un jurnal de călătorie care a circulat pentru prima dată între 1357 și 1371, menționează, de asemenea, „oameni urâți, blestemaţi, care nu au capete. Și ochii lor se află în umerii lor”; aceştia ar fi locuit undeva în Asia.
Oare despre ce era vorba? Eu cred că aceste creaturi au existat cu adevărat, nefiind altceva decât nişte experienţe genetice avansate realizate de către fiinţe extraterestre.