Munţii Călimani constituie bariera de stâncă între Ardeal şi Moldova. Este simbolul de piatră care uneşte patru judeţe – Harghita, Suceava, Mures şi Bistriţa. Atlasele geografice spun că este cel mai înalt şi cel mai spectaculos munte din Carpaţii Orientali. Călimanii ascund însă, dincolo de flora şi fauna lor, unice în România, câteva mistere greu de explicat: „megaliţii”. O scriere şi simboluri ciudate săpate în stâncă.
Într-un sat de la poalele muntelui, la Gura Haitii, în curtea unui muntean bătrân şi gospodar, pe nume Vasile Pata, se află adăpostite într-un şopron improvizat trei bucăţi de stâncă. Pe o bucată de scândura bătută de ploi, potrivită în cuie deasupra şopronului, stă scris cu vopsea „Muzeul Megalitilor”. Vasile Pata a povestit cum în 4 iunie 1987, după o zi ploioasă, cum sunt multe pe aici, mergea, împreună cu nevasta şi cu fiul lui către Munţii Călimani. Claudiu Pata, care era în clasa a XII-a atunci la un liceu în Vatra Dornei, a descoperit, în şanţul adânc de 2 metri, săpat de viitură, o piatră pe care erau gravate însemne ciudate, printre care şi simbolul soarelui.
Ajutat de câţiva localnici, Vasile Pata a dus pietrele acasă. Specialiştii din Bucureşti au luat în serios descoperirea lui nea Vasile. Aşa a ieşit la iveală originea stâncilor, care se pare că au fost inscripţionate pe la mijlocul mileniului al IV-lea î.Ch. Semnele de pe ele sunt identice cu literele alfabetelor geţilor. Însemne bizare, scrijelite în piatră, câteva simboluri solare, asemănătoare celor din vechile culturi antice, egiptene sau aztece. Un desen pare să simbolizeze Soarele şi câteva planete. Altul pare un simbol precreştin. Un altul seamănă izbitor cu un OZN!
În legătură cu primul megalit descoperit de familia Pata, autorii lucrării „Munţii Calimani”, Traian Naum şi Emil Butnaru, fac următoarele observaţii: „Totalitatea gravurilor de pe latura principală a megalitului sunt subordonate, prin modul în care au fost efectuate, cultului soarelui, marele cerc cu raze «în turbina» reprezentând probabil discul solar întâlnit uneori în gravurile din Franţa, Portugalia, Italia etc.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Munţii Călimani constituie bariera de stâncă între Ardeal şi Moldova. Este simbolul de piatră care uneşte patru judeţe – Harghita, Suceava, Mures şi Bistriţa. Atlasele geografice spun că este cel mai înalt şi cel mai spectaculos munte din Carpaţii Orientali. Călimanii ascund însă, dincolo de flora şi fauna lor, unice în România, câteva mistere greu de explicat: „megaliţii”. O scriere şi simboluri ciudate săpate în stâncă.
