Incredibilă descoperire: calendarul bulgar e mai precis decât celebrul calendar mayaş?
Foarte populară pentru tezaurele sale în aur şi pentru comorile îngropate, datând de mii de ani, Bulgaria a devenit un „El Dorado” pentru căutătorii de comori, dar şi pentru arheologi şi exploratori. Pe de altă parte, e bine cunoscut faptul că puţine civilizaţii din antichitate şi-au creat propriile calendare astronomice. Din acest motiv, populaţii străvechi ca evreii, grecii, romanii sau armenii s-au folosit de calendarele create de alte civilizaţii mai străvechi decât ele: asirienii, babilonienii, egiptenii şi perşii.
Recent, o descoperire uluitoare al unui străvechi calendar bulgar a atras atenţia tuturor arheologilor, căci până în prezent e considerat cel mai precis calendar din lume. Istoricii, arheologii şi antropologii au început o muncă de decodificare a acestui calendar străvechi. Profesorul de istorie Iordan Vulev descrie acest calendar bulgar ca având formă circulară, în interiorul cercului existând 12 constelaţii ce poartă nume de animale: cocoş, câine, mistreţ, şoarece, leu alb, iepure, dragon, şarpe, cal, oaie şi maimuţă. Se pare că acest calendar urmărea mişcarea Soarelui, dar în special mişcările lui Jupiter, planetă ce era venerată atât de sumerieni, cât şi de bulgari. Calendarul mai prezintă şi vechiul sistem bulgăresc de numerotare, ceea ce arată că vechii bulgari deţineau un anumit nivel înalt de cunoaştere a matematicii, arată prof. Vulev.
Faptul că acest calendar străvechi bulgăresc se baza pe mişcările cereşti ale Soarelui şi ale lui Jupiter, îl face să fie mai precis decât calendarul mayaş….cel puţin aşa susţine un articol al Radioului Naţional Bulgar. Calendarul avea 364 de zile pe an (luate în considerare) şi 1 zi (neluată în calcul). 364 este aşa-zisul număr de aur, căci poate fi divizat în 4 (cele 4 anotimpuri), în 13 (numărul de săptămâni din fiecare anotimp) şi în 52 (numărul de săptămâni din an). Ziua neluată în considerare a anului era ziua în care avea loc solstiţiul de iarnă (22 decembrie), adică „ziua zero”, nefiind inclusă în nicio lună. Calendarul bulgăresc mai avea inclus o zi „neluată în calcul”, numită Behti, odată la 4 ani, între 30 iunie şi 1 iulie.
Aşadar, calendarul bulgăresc era de 364 de zile + 1 zi neluată în calcul = 365 de zile. Odată la 4 ani, mai era pusă 1 zi neluată în calcul; exact cum apare calendarul de astăzi (365 de zile şi 366 de zile, odată la 4 ani, adică ziua de 29 februarie). Cele 364 de zile erau distribuite în 52 de săptămâni, a câte 7 zile fiecare. Prima zi a săptămânii era duminica, iar ultima, sâmbăta.
P.S. Am şi eu un comentariu de făcut. Trecând peste părerile profesorului bulgar….eu nu mă pricep atât de bine la arheologie, dar totuşi, după câte ştiu eu, în Bulgaria nu cresc nici lei şi nici maimuţe. Atunci, ce caută aceste animale într-un calendar bulgăresc? Nu cumva bulgarii s-au inspirat dintr-un calendar mai vechi, ca de exemplu, cel sumerian?
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Foarte populară pentru tezaurele sale în aur şi pentru comorile îngropate, datând de mii de ani, Bulgaria a devenit un „El Dorado” pentru căutătorii de comori, dar şi pentru arheologi şi exploratori. Pe de altă parte, e bine cunoscut faptul că puţine civilizaţii din antichitate şi-au creat propriile calendare astronomice. Din acest motiv, populaţii străvechi ca evreii, grecii, romanii sau armenii s-au folosit de calendarele create de alte civilizaţii mai străvechi decât ele: asirienii, babilonienii, egiptenii şi perşii.
