Dacii cunoșteau și foloseau un calendar original solar, pe care unii îl consideră a fi ca cel mai precis din antichitate. Eroarea acestui calendar era de 1,78 zile la 34 ani, adică de 1h 15min 3s pe an, ceea ce constituie o precizie de-a dreptul uimitoare pentru acele timpuri.
Romanii au avut, inițial, un calendar în care anul era de 10 luni, totalizând 304 zile. Apoi, se mai adaugă două luni a 30 de zile, ajungând astfel la 366 de zile și 12 h. Deci, eroarea acestui calendar era de 1 zi și 12 ore pe an, cu mult mai mare decât a celui dacic. De aceea, sub Caius Iulius Caesar, a trebuit corectat din nou, în anul 46, ajungându-se la 365 zile, cu o eroare de 6h 48min.
Rezultă o precizie a calendarului dacic față de cel roman-iulian de aproximativ 5-6 ori mai mare, ceea ce este, de asemenea, fantastic, având în vedere că cel iulian este de dată mult mai recentă decât cel dacic și, dată fiind pretinsa înaltă cultură romană, acesta din urmă ar fi trebuit, logic, să atingă o perfecționare superioară celui dac. De altfel, calendarul iulian nu era o creație romană, fiind împrumutat de la astronomul elen Sosigenes din Alexandria.
Superioritatea gândirii și culturii dacice o putem aprecia mai bine amintind că eroarea diurnă era compensată prin corecții efectuate la 104 ani, 520 ani și 8.840 ani, după care anul dacic cuprindea 365,242197 zile, față de 365,242198 zile la care a ajuns astronomia modernă. Această precizie frizează perfecțiunea…