În 1712, Suedia a adăugat o zi care nu exista niciodată înainte – 30 februarie – pentru a remedia o greșeală calendaristică. Țara încerca să treacă de la vechiul calendar iulian la calendarul gregorian, mai precis, un proces cu care Anglia și alte națiuni s-au confruntat, de asemenea, cu dificultăți. Planul Suediei, început în 1700, a fost neobișnuit: au decis să sară treptat peste toţi anii bisecţi în următorii 40 de ani pentru a recupera treptat decalajul.
Cu toate acestea, planul a dat repede greș. În mijlocul marelui război nordic, zilele bisecte din 1704 și 1708 au fost respectate în mod eronat, desincronizând calendarul suedez cu sistemele iulian și gregorian. Pentru a corecta această confuzie crescândă și a reveni temporar la calendarul iulian, regele Carol al XII-lea a ordonat adăugarea unei zile suplimentare la februarie în 1712. Acest lucru a dus la apariția datei foarte rare de 30 februarie în calendarele suedeze doar pentru acel an. Abia după decenii, în 1753, Suedia a trecut complet la calendarul gregorian, sărind peste 11 zile în februarie în acel an pentru alinierea corectă.
URSS a experimentat, de asemenea, cu o dată de 30 februarie în 1930 și 1931, ca parte a unei încercări revoluționare de calendar, deși aceasta nu avea legătură cu ajustarea anterioară a Suediei. Această scurtă existență a datei de 30 februarie în Suedia rămâne o privire fascinantă asupra provocărilor istorice ale standardizării timpului.











