Descoperire importantă a arheologilor: în apropierea Cercului Arctic, oamenii din Neanderthal au mai trăit mii de ani, după dispariţia lor ca şi specie

Imagine: flickr.com / Clemens Vasters (Commons Creative – free)

Timp de aproximativ 200.000 de ani, Homo sapiens și omul de Neanderthal au coexistat pe Pământ. Dar apoi, în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, neanderthalienii dispar din evidența fosilelor, pentru a nu mai fi niciodată văzuți. Majoritatea cercetătorilor consideră că “rudele” noastre au dispărut în urmă cu 40 de milenii, pe baza unor analize complete ale datelor de radiocarbon asociate cu fosilele și artefactele neanderthaliene. Nu există dovezi că omul de Neanderthal ar mai fi existat după 38.000 î.Hr.

Dar acum, o echipă de cercetători spune că a găsit un caz care arată că neanderthalienii au supraviețuit până acum aproximativ 31.000 de ani, la 9.000 de ani după data presupusă a dispariţiei omului de Neanderthal. Locul unde s-a făcut descoperirea se numeşte Byzovaya, din Munții Ural ai Rusiei.

Situat la 65 de grade latitudine, situl arheologic este la aproximativ 150 de km distanţă de Cercul Arctic, fiind localizat la peste 1.100 de km distanţă de limita nordică cunoscută a speciei. Izolarea ar fi putut să protejeze un grup de neanderthalieni de dispariție, cel puțin pentru câteva milenii.

Începând cu anii ’60, arheologii au descoperit la Byzovaya peste 300 de artefacte din piatră și 4.000 de oase de animale, în mare parte mamuţi. Instrumentele artizanale dovedesc că oamenii au locuit odată acolo, dar a lăsat fără răspuns misterul cine sunt acești oameni.

Cel mai recent studiu, realizat de o echipă ruso-franceză, a analizat cu radiocarbon oasele de animale găsite, precum şi artefactele din piatră. Noile date sugerează că descoperirile au între 31.400 și 34.600 de ani vechime. Alte situri arheologice vechi, cu vârste cuprinse între 30.000 și 43.000 de ani, au fost găsite chiar mai departe, spre nord, în cadrul Cercului Arctic. Cei mai mulți cercetători presupun că doar Homo sapiens a locuit aici, căci numai ei deţineau “tehnologia” (îmbrăcămintea / încălţămintea) necesară pentru a supraviețui la latitudini atât de mari.

Dar studiul Byzovaya a provocat o controversă din cauza altei concluzii, mai provocatoare, şi anume faptul că instrumentele din piatră au fost realizate de neanderthalieni.

Lucrurile stau astfel: la Byzovaya nu au fost găsite fosile de neanderthalieni sau de Homo sapiens, ci doar unelte din piatră și oase de animale. Pentru a dovedi prezența neanderthalienilor, cercetătorii ar avea nevoie de oase care să poarte ADN-ul omului de Neanderthal. În lipsa acestui lucru, concluzia vine din analiza celor 313 artefacte din piatră recuperate de la Byzovaya. Pe baza comparațiilor cu siturile neanderthale din Europa Centrală și de Est, oamenii de știință susțin că tipurile de instrumente și stilul meșteșugului aparţin omului din Neanderthal.

Dar, alţi cercetători nu sunt de acord cu această concluzie. Ei consideră că în alte două situri arheologice din vestul Rusiei (Kostenki și Sungir), unde s-au găsit schelete de Homo sapiens, ar exista artefacte similare cu cele din Byzovaya. Acest lucru ar duce la concluzia că Homo sapiens ar fi trăit şi la Byzovaya. Numai că siturile arheologice nu sunt atât de apropiate: de la Byzovaya sunt mai mult de 1.000 de km / 1.500 de km până la Sungir și, respectiv, Kostenki.

Concluzia este aceea că noi încă nu știm ce oameni au lăsat artefacte la Byzovaya. Este posibil să fi fost ultimii neanderthalieni ai Pământului sau să fie vorba de oamenii moderni. Sau ar putea fi chiar un alt tip de oameni, precum Denisovanii. Dar, având în vedere imensitatea teritoriului euroasiatic, este foarte posibil ca unele grupuri de neanderthalieni să mai fi trăit în regiunile îndepărtate arctice, mult după dispariţia lor ca şi specie.

Sursa (traducerea si adaptarea proprie): discovermagazine.com