Scorniceşti, locul natal a lui Nicolae Ceauşescu, poartă numele unui boier, Radu Scornici, care în 1803 primi poruncă de la episcopul de Slatina să ridice o biserică pentru oamenii aflaţi în depresiunea Cormeana.
Între 1821-1830, sub o coastă de deal, dincolo de Scorniceşti, s-au adăpostit nişte rămăşiţe decimate ale unor hoarde de tătari, dezarmaţi şi alungaţi de români.
Peste tătari, au fost deportate de autorităţi câteva sute de ţigani nomazi care s-au amestecat cu tătarii. Dintr-o asemenea plămădeală asiatică sălbatică a luat fiinţă satul Tătărăi (inclus în Scorniceşti), locul de naştere a lui Nicolae Ceauşescu.
Astfel, fostul dictator comunist, are o origine tătaro-ţigănească, numele părinţilor, Andruţa şi Alexandrina, fiind tipic ţigăneşti. De asemenea, etimiologia cuvântului „ceauş” este de origine tătară, bunicii chemându-se „ceaşoglu” (fiu de tătar”).