E adevărat că Nicolae Ceauşescu se trăgea din ţigani şi din tătari?
Scorniceşti, locul natal a lui Nicolae Ceauşescu, poartă numele unui boier, Radu Scornici, care în 1803 primi poruncă de la episcopul de Slatina să ridice o biserică pentru oamenii aflaţi în depresiunea Cormeana.
Între 1821-1830, sub o coastă de deal, dincolo de Scorniceşti, s-au adăpostit nişte rămăşiţe decimate ale unor hoarde de tătari, dezarmaţi şi alungaţi de români.
Peste tătari, au fost deportate de autorităţi câteva sute de ţigani nomazi care s-au amestecat cu tătarii. Dintr-o asemenea plămădeală asiatică sălbatică a luat fiinţă satul Tătărăi (inclus în Scorniceşti), locul de naştere a lui Nicolae Ceauşescu.
Astfel, fostul dictator comunist, are o origine tătaro-ţigănească, numele părinţilor, Andruţa şi Alexandrina, fiind tipic ţigăneşti. De asemenea, etimiologia cuvântului „ceauş” este de origine tătară, bunicii chemându-se „ceaşoglu” (fiu de tătar”).
DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.
Scorniceşti, locul natal a lui Nicolae Ceauşescu, poartă numele unui boier, Radu Scornici, care în 1803 primi poruncă de la episcopul de Slatina să ridice o biserică pentru oamenii aflaţi în depresiunea Cormeana.
