Scorniceşti, locul natal a lui Nicolae Ceauşescu, poartă numele unui boier, Radu Scornici, care în 1803 primi poruncă de la episcopul de Slatina să ridice o biserică pentru oamenii aflaţi în depresiunea Cormeana.
Între 1821-1830, sub o coastă de deal, dincolo de Scorniceşti, s-au adăpostit nişte rămăşiţe decimate ale unor hoarde de tătari, dezarmaţi şi alungaţi de români.
Peste tătari, au fost deportate de autorităţi câteva sute de ţigani nomazi care s-au amestecat cu tătarii. Dintr-o asemenea plămădeală asiatică sălbatică a luat fiinţă satul Tătărăi (inclus în Scorniceşti), locul de naştere a lui Nicolae Ceauşescu.
Astfel, fostul dictator comunist, are o origine tătaro-ţigănească, numele părinţilor, Andruţa şi Alexandrina, fiind tipic ţigăneşti. De asemenea, etimiologia cuvântului „ceauş” este de origine tătară, bunicii chemându-se „ceaşoglu” (fiu de tătar”).
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Scorniceşti, locul natal a lui Nicolae Ceauşescu, poartă numele unui boier, Radu Scornici, care în 1803 primi poruncă de la episcopul de Slatina să ridice o biserică pentru oamenii aflaţi în depresiunea Cormeana.
