Mai ţineţi minte articolul acesta din 30 ianuarie 2015 (Biserica Ortodoxă Română construieşte biserici având ca simbol “crucea lui Baphomet”! Această “cruce” este un semn satanic, ce aparţine de francmasonerie!) în care arătam crucea lui Baphomet (simbol malefic şi francmasonic) pusă pe Biserica “Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Satu Mare? Bineînţeles că nu-i singura biserica ortodoxă din România care are un asemenea simbol.
O să vă prezint în acest articol o serie de simboluri ciudate (bizare) care apar pe Biserica Sf. Nicolae Domnesc din Iaşi, biserică aflată chiar în inima capitalei Moldovei, chiar lângă Palatul Culturii. Am să citesc mai întâi din Wikipedia despre această biserică:
Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc” din Iași este o biserică ortodoxă din municipiul Iași, construită de Ștefan cel Mare în perioada 1491-1492 și refăcută în anii 1884-1904 de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, prin demolare și reconstruire pe aceeași fundație și aproximativ în forma sa inițială, înlăturându-se adaosurile ulterioare. Este situată în centrul orașului, pe Str. Anastasie Panu nr. 65, în preajma vechii Curți Domnești, între Palatul Culturii și Casa cu arcade (Casa Dosoftei).
Fiind situată în imediata vecinătate a vechii Curți domnești și pentru faptul ca aici au fost unși aproape toți domnii Moldovei, de la Despot Vodă până la Grigore Alexandru Ghica, bisericii i s-a spus „Sfântul Nicolae-Domnesc”, spre a o deosebi de alte construcții cu același hram. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, pentru o perioadă de câțiva ani (1677-1682), Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” a îndeplinit rolul de catedrală mitropolitană. Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, biserica era în pericol de prăbușire, având nevoie urgentă de o restaurare temeinică. În primăvara anului 1884, la cererea unor deputați, s-a votat alocarea sumei de 100.000 lei pentru restaurarea Bisericii „Sf. Nicolae Domnesc”. Ministerul Cultelor i-a cerut arhitectului francez André Lecomte du Noüy, care lucra la restaurarea Bisericii „Sf. Trei Ierarhi” din Iași, să întocmească un raport cu privire la starea de conservare a Bisericii „Sf. Nicolae Domnesc” și a lucrărilor de restaurare necesare, precum și un deviz de lucrări. Au fost instalate schele și s-a trecut la examinarea minuțioasă a zidăriei.
Arhitectul restaurator a constatat că piatra plesnise din cauza incendiilor, pereții erau crăpați din cauza cutremurelor, iar la colțuri erau fisuri enorme de la temelie până la acoperiș; în plus, lemnele care susțineau bolta putreziseră, iar aceasta se putea prăbuși la orice cutremur. După propriile sale cuvinte, adaosul din secolul al XVIII-lea se afla în cea mai proastă stare, rău construit încă de la început, piatra plesnise de focuri, crăpături enorme se produseră de cutremure, încât zidurile amenințau să cadă. Astfel, în rapoartele sale, el se pronunța pentru demolarea în întregime a bisericii și reconstruirea sa din temelie, mai durabilă.
Lecomte du Noüy a reconstruit biserica ținând cont de stilul bisericilor orășenești construite de Ștefan cel Mare și după tabloul votiv rămas de la Antonie Ruset. Înfățișarea actuală a bisericii reconstruită de André Lecomte du Noüy este asemănătoare cu cea din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, existând unele diferențe față de aceasta și anume:
* zidurile edificiului au fost supraînălțate prin adăugarea unui al treilea rând de ocnițe, biserica devenind astfel mai zveltă;
* contraforturile din dreptul proscoomidiarului și al veșmântarului au fost înlăturate;
* păstrarea arcadelor ce datează din perioada lui Antonie Ruset în locul peretelui ce despărțea pronaosul de naos.Lucrările de reconstrucție au fost finalizate în anul 1904, cheltuielile ridicându-se la 645.000 lei.Biserica a fost resfințită la 2 octombrie 1904 în prezența întregii familii regale, a mai multor membri ai guvernului și a unui număr mare de demnitari.
Aşadar, actuala Biserică Sf. Nicolae Domnesc din Iaşi nu este cea originală de pe timpul lui Ştefan cel Mare, ci a fost reconstruită din temelii de arhitectul francez André Lecomte du Noüy la sfârşitul secolului al XIX-lea. Pe pereţii exteriori ai bisericii, în afară de picturile religioase ale unor sfinţi, apar nişte motive colorate sculptate, pe care le puteţi vedea în pozele pe care le-am făcut personal:
Ce fel de simboluri reprezintă cerculeţele colorate de sus? Prima dată am crezut că e vorba de simboluri zodiacale, de astrologie, aşa cum apar ele pe mănăstirea Voroneţ (vedeţi articolul pe care l-am scris în 2010: Enigme din mănăstirile bucovinene (partea 1): ce caută zodiile pe Voroneţ?). Dar apoi mi-am dat seama că nu e aşa.
Simbolurile sunt însă extrem de bizare: putem vedea, de exemplu, un cerb, un leu sau o fiinţă ţinând doi peşti în mână. Dar, colorat în albastru şi auriu, vedem şi simbolul unui dragon (reptilian) cu aripi pe această biserică!
Mai jos, vedeţi un crop după imaginea de mai sus, concentrat pe dragon:
Aceste simboluri e clar că nu sunt de pe timpul lui Ştefan cel Mare, ci au fost adăugate la iniţiativa arhitectului francez André Lecomte du Noüy la sfârşitul secolului al XIX-lea. De ce să introduci chipul unui dragon/reptilian pe pereţii exteriori ai celei mai celebre biserici din Iaşi decât doar pentru nişte scopuri ascunse?
32 comments