În România găsim o peşteră misterioasă cu picturi rupestre „Fereastra Chindiei” – un loc de taină unde, cu mii de ani, se adunau membrii unui cult necunoscut
Nu departe de Defileul Dunării de la Cazane, în apropiere de localitatea Moldova Veche, se găsesc mai multe peşteri uluitoare. Cea mai cunoscută este „Gaura cu muscă” sau Peştera Columbacă. Denumirea ei provine de la faptul că, pe vremuri, în grotă trăiau muştele columbace, a căror înţepătură omora vitele oamenilor. În jurul acestei insecte periculoase s-au creat chiar şi cântece populare. Balada bănăţeană a lui Iovan Iorgovan povesteşte despre un balaur cu nouă capete, care, după ce a fost strivit de eroul legendei, s-a putut târî până în peşteră. De aici, drept răzbunare, balaurul a stârnit muştele prin împrejurimi, să ucidă.
Lângă peştera „Gaura cu muscă” se afla o grotă mai mică – Gaura Livadiţei. În interiorul ei au fost identificate mai multe etape de locuire omenească, cea mai veche datând din paleoliticul mijlociu, adică de peste 30 000 de ani.
În vecinătate, la vreo 80 de metri deasupra Dunării, se vedea intrarea într-o altă peşteră, „Fereastra Chindiei”. Accesul spre văgăună este dificil, cu locuri prăpăstioase şi stânci golaşe, printre care mişună vipere. Întâi, se intră într-o galerie îngustă ce dă într-o încăpere mai largă, cu suprafaţa de aproximativ 60 metri pătraţi, de unde pornesc mai multe cotloane.
Desenele din grota „Fereastra Chindiei” reprezintă un tezaur cultural-artistic şi magico-religios de valoare europeană. Cercetătorii care au descoprit grota, pentru a-şi da seama de vechimea picturilor, au început săpături în podeaua peşterii. Ei au găsit dovezi materiale ce denotau că grota a fost locuită între sfârşitul epocii de bronz şi perioada feudală; erau fragmente ceramice, oase de animale, piese de silex etc.
Desenele erau înconjurate de o originală „stenografie” antică alcătuită din linii şi semne geometrice: puncte, cercuri, cercuri cu punct, cercuri barate, triunghiuri, elemente serpentiforme etc. De exemplu, brăduţii terminaţi printr-un cerc ar putea simboliza o legătură, pe plan filozofic, între teluric şi celest, în străvechea credinţă a acelora care i-au desenat. În ce priveşte păsările cu aripi desfăşurate, acestea erau modelate într-un stil pictural şi o tehnică cu totul originale în Europa: patru aveau aripile întinse şi trei se profilau abia, discret, în zbor, ca nişte umbre.
Reprezentările grafice aparţin mai multor perioade: unele sunt, probabil, din mileniul VI î.Hr., altele din epoca bronzului sau a fierului, cele mai noi din era creştină; cele mai vechi sunt impresiunile mâinilor şi degetelor celor ce au locuit peştera. Cui i se pot atribui desenele? Având în vedere că în zona au fost precizate aşezări străvechi, în perimetrul cărora s-a găsit o gama întreagă de obiecte decorate cu motive geometrice, n-ar fi exclus ca aceiaşi oameni care au realizat asemenea obiecte să fie şi autorii picturilor.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Nu departe de Defileul Dunării de la Cazane, în apropiere de localitatea Moldova Veche, se găsesc mai multe peşteri uluitoare. Cea mai cunoscută este „Gaura cu muscă” sau Peştera Columbacă. Denumirea ei provine de la faptul că, pe vremuri, în grotă trăiau muştele columbace, a căror înţepătură omora vitele oamenilor. În jurul acestei insecte periculoase s-au creat chiar şi cântece populare. Balada bănăţeană a lui Iovan Iorgovan povesteşte despre un balaur cu nouă capete, care, după ce a fost strivit de eroul legendei, s-a putut târî până în peşteră. De aici, drept răzbunare, balaurul a stârnit muştele prin împrejurimi, să ucidă.
